Ilie Bolojan, comparat cu un „măcelar care intră în sala de operație” de către un judecător din CSM

Claudiu Drăgușin spune că „lucrurile sunt clare” în ceea ce privește măsurile anunțate de Ilie Bolojan în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, însă „beneficiarul nu este în niciun caz cetățeanul care, astăzi, din diferite motive (unele, poate, de înțeles) este tentat să aplaude”.

„Distrugerea oricărei democrații începe cu distrugerea sistemului de justiție. Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiție. Nu o spun eu, o spune istoria. Ce trăim astăzi este apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcționează bine, în parametri normali, așa cum funcționează și în alte state înspre care ne uităm de mult timp cu admirație (Franța, Italia). Nu o spun eu, ci o spun cifrele din măsurătorile europene”, a scris, marți, judecătorul Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe pagina lui de socializare.

În mesajul postat, judecătorul îl acuză pe Bolojan că „preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă)”.

„Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar. Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate”, a mai scris Drăgușin pe Facebook.

CSM: Toate măsurile anunțate se înscriu „în campania de stigmatizare” a magistraților

După măsurile anunțate marți de premierul Bolojan, și Consiliul Superior al Magistraturii a criticat maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, precizând că această abordare „este specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”.

Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare, subliniază CSM.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și diminuarea cuantumului pensiei la 70% din ultimul salariul net.

„Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul din România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a declarat șeful guvernului.