Ilie Bolojan reacționează la tarifele draconice impuse de SUA: „S-a hotărât un răspuns etapizat” – LIVE VIDEO, TEXT

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține o conferință de presă dedicată subiectului sensibil al tarifelor comerciale impuse recent de Statele Unite ale Americii. Informația a fost transmisă printr-un comunicat oficial emis de Administrația Prezidențială.

Această conferință vine în contextul tensionat creat de decizia fostului președinte american Donald Trump, care, în urmă cu doar o săptămână, a instituit taxe vamale de 20% asupra produselor importate din Uniunea Europeană. Măsura a declanșat un val de reacții negative atât pe scena politică internațională, cât și în piețele financiare globale.

RomaniaTV

Bomba zilei! Salarii majorate cu 25% pentru bugetari, diferenţa se plăteşte retroactiv, adaptată la inflaţie, din 2018

Observatornews.ro

Valentina a avut parte de o moarte violentă. Raportul legiştilor în cazul adolescentei care a căzut de pe trotinetă

Impactul economic a fost imediat și sever: bursele internaționale au suferit pierderi colosale, estimate la trilioane de dolari. În mod special, acțiunile companiilor europene au înregistrat luni cele mai drastice scăderi într-o singură zi de la debutul crizei sanitare generate de pandemia de Covid-19.

Principalele declarații ale președintelui interimar Ilie Bolojan:

„Am considerat că în semn de transparență și de respect este normal ca periodic să facem conferințe de presă, să comunicăm cu cetățenii, să vă răspund la întrebări. În aceste zile un subiect important sunt tarifele stabilite de administrația Statelor Unite și efectele lor asupra economiei țării noastre.

Asistăm la schimbări importante în sistemul comercial global. Tarifele anunțate de administrația Statelor Unite vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei românești, și trebuie să fim onești cu cetățenii și să spunem aceste lucruri.

Companiile noastre, industriile noastre care exportă produse în SUA vor fi mai puțin competitive pe aceste piețe, dar pe această linie directă impactul asupra economiei românești este relativ scăzut pentru că nu avem o componentă importantă de export pe relația SUA, iar afectarea este pe zona de aluminiu, pe zona de farmaceutic în principal și pe zona de componente care includ oțel și aluminiu.

Va fi un impact asupra comerțului SUA cu UE, pentru că cele două piețe sunt cele mai mari piețe globale, SUA fiind cel mai important partener comercial pentru UE. Indirect companiile românești, care sunt integrate în lanțurile de valoare europeană, vor fi afectate. Germania, fiind cel mai important partener comercial al României, iar economia germană contribuind cu o treime la exporturile către SUA din UE, companiile românești integrate în aceste lanțuri vor avea foarte posibil mai puține comenzi și va fi o încetinire a activității acestora.

Va fi o reținere generală de investiții și, indirect, pentru că dezvoltarea țării noastre a însemnat în acești ani o componentă importantă de investiții străine, e foarte posibil ca în perioada următoare să avem o încetinire a acestor investiții, până lucrurile se vor stabiliza.

Replicile pe care unele state, unele piețe mari le dau nu vor face decât să complice și mai mult lucrurile. În această situație, măsurile de represalii pe care UE le-ar stabili ar însemna de fapt să crească costurile escaladării, care ar putea să fie și mai mari pentru economia noastră, pentru că tarife peste tarife înseamnă inflație, înseamnă scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni economice.

În urma discuțiilor s-a hotărât un răspuns etapizat. Mâine, în comitetul pentru bariere comerciale, se va aproba acest prim răspuns, ceea ce înseamnă că pentru primul set de tarife, cele pentru aluminiu și oțel, va fi un răspuns în contrabalans de către UE, taxând în principal produse agricole, alimentare, care ar veni din SUA, cu tarife care înseamnă 10-25%. Din acest punct de vedere, noi am fost interesați ca ceea ce se importă în UE pe componenta nucleară să nu intre la acest pachet de sancțiuni, pentru că avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4.

Cred că e nevoie ca atât în plan european, cât și național să acționăm pentru o economie mai competitivă. Ceea ce s-a aprobat la ultimul Consiliu European, politicile pe partea de energie, de a scădea prețul energiei, de a susține interconectarea, sunt politici pe care și noi trebuie să le urmărim, finalizându-ne hidrocentralele cât mai repede posibil, transformând centralele pe cărbune în centrale pe gaz și lucrând pentru a crește capacitatea de stocare de energie. De asemenea, să încurajăm producția industrială în România.

Este important să simplificăm, să debirocratizăm pentru a pune în valoare potențialul antreprenorilor, al oamenilor, pentru a descătușa economia. Este nevoie să reformăm statul – asta pentru că spre deosebire de alte țări, unde la un deficit comercial mic, o ușoară recesiune înseamnă doar o scădere economică, dar nu efecte foarte mari, într-o țară ca România orice fel de recesiune, de afectare economică, poate avea niște efecte foarte dure.”

Întrebat despre declarația premierului cum că și-a dat seama că s-ar fi încercat o anulare a alegerilor, precum și dacă are cumva de gând să desecretizeze noi dovezi:

„Toate documentele au fost desecretizate, care țin de partea de alegeri, care au fost înaintate CSAT. Prin urmare, declarațiile care au loc în acest context și le asumă fiecare dintre cei care declară.”

Întrebat despre dezvăluirea Europa Liberă referitoare la unele documente prin care oficiali ai Armatei Române arătau că este nevoie de reconstruirea și refacerea unui podeț și a unor drumuri de pământ:

„Nu pot să sancționez oameni care nu sunt în subordinea instituției prezidențiale, dar ceea ce cred este că atunci când sunt mai multe instituții implicate în proiecte dacă nu există o coordonare a acestora și nu se urmăresc proiectele atunci riscul de a nu fi realizate proiectele la timp, riscul de a se ajunge în situații care nu ne ajută, de la terminarea unui proiect mic pe teme de apărare, de la accesarea fondurilor europene, de la angajamente internaționale, este destul de mare. Aspectele țin de fiecare responsabil și de componenta guvernamentală.”

Întrebat despre decizia SUA de a revizui prezența trupelor americane din Europa:

„Nu există nicio discuție și nici o informație oficială care să confirme ceea ce spuneți. Am discutat cu ministrul Apărării să comunice oficial o poziție a MApN legat de acest aspect. Vă pot informa că în discuția pe care secretarul de stat Rubio a avut-o cu miniștrii de externe la ultima întâlnire a fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care țin de NATO și, deci, nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie, în afară de știri care sunt doar pe surse, legată de o dezangajare pe Flancul de Est.

Este real că atât în administrația SUA în general, cât și la Pentagon, se discută despre reduceri de cheltuieli, de reorganizări, dar asta nu înseamnă aspecte care țin de Flancul Estic, cel mai important flanc al NATO în momentul de față din Europa. Acest lucru cred că îl recunoaște nu doar un est-european, ci orice om care știe ce înseamnă securitate pentru Europa. Toate documentele UE și NATO recunosc acest lucru.”

Întrebat despre declarațiile lui Dragoș Sprînceană:

„Eu nu aș dori să fac comentarii la comentariile unui cetățean român legat de perspectiva pe care o are privitoare la un aspect sau altul. Politica țării noastre se face de către persoanele mandatate în acest sens, cu mandate oficial sau prin vot al românilor, sau prin vot al Parlamentului, sau prin decizii guvernamentale. Cred că doar după aceste declarații și după aceste mandate putem să facem comentarii care țin de o politică sau alta.

Eu pot să dau replici, dar nu cred că ajută țara noastră, nu cred că poate o intenție bună, care s-a derulat prost, este de natură a face declarații în cascadă. Pentru că dacă astăzi suntem niște oameni responsabili înseamnă că trebuie să avem grijă de ceea ce facem pentru interesul țării noastre. Este o perioadă destul de complicată din punctul de vedere al securității globale, al comerțului global.

Întrebat cum consideră că s-ar putea debloca situația privind vizele pentru SUA:

„Cred că în perioada următoare instituțiile responsabile din România, MAE, MAI, vor clarifica cu Homeland Security toate aspectele. Îmi doresc ca aceste aspecte să fie comunicate public în așa fel încât acest program important pentru românii care vor să fie percepuți ca o națiune de mâna I, nu de mâna a II-a, să reintre în normalitate și să se activeze și acest program.”

Întrebat cum poate fi protejată economia în contextul deficitului bugetar, datoriei externe, absorbției fondurilor europene, dar și referitor la posibilitatea unor taxe noi:

„În prezentarea pe care am făcut-o am punctat principalele idei, dar am răspuns la această întrebare a dumneavoastră în intervențiile anterioare. Lumea politică românească are două soluții, indiferent de cine va fi Președinte și indiferent de cine va fi la guvernare.

O soluție, să facă reforme ordonate în așa fel încât perioada de un an și jumătate care va veni după alegeri, care este o perioadă de oportunitate pentru țara noastră de a-și reforma statul, să fie folosită așa cum trebuie, să facem reforme ordonate, să reducem cheltuielile statului, să debirocratizăm, să stabilim reguli bune, să ne susținem niște politici industriale. Într-o astfel de situație, costurile sociale vor fi mai mici și vom putea evita creșteri de taxe și de impozite.

A doua variantă este să se intre în niște conflicte între Președinte și guvernare sau să nu se facă aceste reforme – și va fi doar o problemă de timp până vom intra într-o situație în care creșterea de taxe și de impozite va devenit absolut necesară. Eu sper în decizii raționale, care vor fi luate în perioada următoare. Este o chestiune strategică.”

Întrebat cât suntem de aproape de o recesiune:

„Taxele vamale nu au cum să facă bine economiei europene. Dacă nu se ajunge la o soluție negociată, va însemna încetinirea comerțului. Orice fel de încetinire înseamnă o încetinire indirectă a economiei europene și nu putem să evităm un efect și asupra țării noastre, chiar dacă nu suntem noi principalii vizați de o astfel de scădere. Peste 25% din ceea ce produce economia românească care merge spre export se duce spre zona de automotive și inevitabil vom fi afectați.

Prin negocierile pe care le derulăm în aceste zile, prin integrarea industriei de apărare de stat cu cea privată, încercăm să facem ca o parte din aceste fonduri, care sunt obligatorii să fie cheltuite de către țara noastră pentru a ne consolida apărarea și securitatea, să se întoarcă într-o măsură cât mai mare și în economia românească.”

Întrebat cât e de afectată înzestrarea Armatei Române în contextul taxelor vamale americane și dacă e posibil să ne reorientăm spre producători europeni:

„Aceste contracte nu sunt afectate de tarife, deci nu vor avea tarifele un impact pe derularea acestor contracte. Accesarea de fonduri europene pe apărare va face ca achiziția să se facă majoritar, ca pondere, din țările UE, dar nu este o interdicție pentru a se face achiziții și din SUA. Există componente militare care nu pot fi achiziționate din UE, doar SUA le produc, doar ele au aceste capabilități. E normal ca Europa să contribuie mai mult la apărarea ei. Toate contractele încheiate vor fi menținute.”

Întrebat dacă a existat o discuție Președinție – Guvern în speța emisarul trimiși în SUA, precum și dacă el consideră că ar fi oportună desemnarea unor astfel de emisari:

„Am încercat în toată această perioadă ca pe problemele în care țara noastră trebuia să fie reprezentată pe termen lung și pe aspecte care țin de Președinte și Guvern să ne corelăm pozițiile, să avem poziții, de exemplu, la Consiliul European care să fie susținute de comun acord, să votăm mâine de comun acord pentru ceea ce propune Comisia Europeană, deci în toate problemele importante pentru țara noastră am căutat să fiu aliniat cu Guvernul și, dacă e nevoie de un sprijin parlamentar, inclusiv să fac consultarea parlamentară. Pe probleme secundare, sigur, nu doresc să fac comentarii.”