Imagini de colecție de acum 50 de ani! Acest loc este una dintre cele mai vizitate atracții din România

Prima ediție a expoziției „Flori de toamnă” din Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași a avut loc în 1976 și a pus bazele uneia dintre cele mai longevive și iubite manifestări botanice din România. Crizantemele, vedetele incontestabile ale evenimentului, au impresionat încă de la început prin diversitate, culori și forme de cultură spectaculoase, multe dintre ele păstrate până astăzi

Expoziția „Flori de toamnă”, unul dintre simbolurile Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” din Iași, nu ar fi existat fără pasiunea și perseverența unei echipe de specialiști care, încă din 1976, au început să creeze și să îngrijească o colecție impresionantă de crizanteme. Prima ediție a evenimentului, organizată în holul de la intrare al Grădinii Botanice, de către Secţia Ornamentală, a adus în fața vizitatorilor soiuri rare, forme unice de prezentare și un concept care avea să se dezvolte spectaculos în deceniile următoare. Munca dedicată a biologilor și horticultorilor a transformat expoziția într-un reper pentru ieșeni și într-un moment esențial al fiecărei toamne.

Secretele primei ediții a expoziției „Flori de toamnă”

La prima ediție a expoziției „Flori de toamnă” din Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași au fost prezentate numeroase soiuri de crizanteme, care au devenit, în timp, emblematice pentru Grădina Botanică Iași. Dintre acestea, se remarcă Chrysanthemum × grandiflorum – „Marechal Foch”, „Prince de Monaco”, „L’Africaine”, „Dragon”, „Cassandra”, „Elmonton”, „Crystal”, „Egyption”, „Indianapolis”, „Rayonnante”, dar și Chrysanthemum indicum – „Fairy White”, „Blanche”, „Semn de toamnă”, „Spunky”, „Ceres”, „Melody”, „Biella”. În mod remarcabil, aceste soiuri sunt încă menținute astăzi, la aproape 50 de ani distanță.

Crizantemele au fost selectate pentru frumusețea lor aparte și pentru simbolistica lor profundă, fiind unele dintre puținele plante care înfloresc abundent în sezonul autumnal. Încă din acei ani, specialiștii Grădinii Botanice au început să experimenteze cu forme speciale de cultură: evantai, coloană, cortină, candelabru, scut, cascadă, spirală, piramidă, pom, tufiș sau bonsai, bazele unor tehnici horticole care aveau să devină marcă a expoziției ieșene. Soiuri precum „Brilliant”, „Cristal” sau „Escort” erau ideale pentru formele de cascadă, în timp ce „Prince de Monaco” era perfect pentru forma de pom, iar „Rayonnante” permitea realizarea piramidelor spectaculoase, împreună cu reprezentanți din grupul de „Rayonnante”, în timp ce „Westland” și „Orchids Beauty” erau selectate pentru forma de tufiș.

Începând cu anul 1980, Grădina Botanică din Iași a devenit un veritabil laborator de inovație horticolă, fiind prima instituție din România care a reușit să dirijeze soiuri de crizanteme în forme spectaculoase și variate, depășind forma clasică de pom, întâlnită până atunci doar în 1923, la curtea regală. Această realizare reprezintă momentul în care colecția de crizanteme de la Iași a trecut de la simpla cultivare la o adevărată artă, specialiștii reușind să transforme plantele în compoziții viu colorate, modelate cu o precizie aproape sculpturală.

Printre formele originale realizate se numără cascada, piramida, spirala, tufișul, bonsaiul, fiecare având la bază un set strict de procedee și o înțelegere profundă a ritmului de creștere al plantei. Nu au lipsit nici formele cu valoare simbolică, prezentate ulterior în cadrul expozițiilor. Astfel, tulpina unică, considerată un simbol al măreției și vigorii, a fost realizată cu soiurile „Broadway”, „Escort Orange”, „Homaro” și „Madame Caillebotte”. Formele de cascadă, interpretate ca simbol al eternității și al mișcării continue, au fost modelate cu soiurile „Cristal” și „Casandra”, în timp ce forma de pom, asociată stabilității și energiei pământului, a fost obținută cu „Ciorodeika” și „Prince de Monaco”. De asemenea, forma de spirală, ce sugerează evoluția și transformarea continuă a vieții, a fost realizată folosind soiul „Madame Meulennaire”.

Diversitatea speciilor de crizanteme a permis specialiștilor să experimenteze nu doar forme spectaculoase, ci și utilizări variate, întâlnite în diferite tradiții ale lumii. Astfel, la Iași se regăsesc crizantema alimentară (C. nankingense), folosită în gastronomia asiatică, crizantema aromatizantă (Balsamita major), precum și soiuri din care se extrag substanțe insecticide, precum Tanacetum cinerariifolium și Tanacetum parthenium. Tot aici sunt cultivate și crizanteme medicinale, cu utilizări tradiționale în fitoterapie, dar și specii aduse din Asia, folosite în obținerea pigmentului roz, precum Chrysanthemum zawadskii.

Cum a evoluat colecția de crizanteme

Pe lângă realizarea acestor forme spectaculoase, Grădina Botanică Iași s-a remarcat printr-o activitate științifică intensă, dedicată ameliorării și dezvoltării noilor varietăți horticole. Începând cu anul 1987, specialiștii au inițiat un amplu proces de selecție, iar unul dintre primele rezultate importante a fost soiul „Orizont”, obținut dintr-o variație mugurală. Datorită aspectului său decorativ și rezistenței sporite la boli, soiul a fost propus pentru omologare și a primit aprobarea CSIOS sub denumirea „Orizont – elita 220”. Succesul acestui soi a deschis drumul unui program continuu de ameliorare, iar colecția ieșeană avea să devină, în scurt timp, una dintre cele mai valoroase din România.

Pe baza materialului botanic acumulat în timp și a observațiilor riguroase realizate asupra colecției, specialiștii Grădinii Botanice din Iași au reușit să obțină, prin procedee complexe de selecție și hibridare, un număr impresionant de 118 soiuri noi de crizanteme pentru specia Chrysanthemum grandiflorum și 16 soiuri noi pentru Chrysanthemum indicum.

Dintre acestea, 31 de soiuri, precum „Tamara”, „Romica”, „Andra”, „Olga”, „Carmen”, „Asfințit” sau „Domnița nopții”, au primit evaluări favorabile din partea Comisiei pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor (CSIOS) și au fost oficial omologate.

De-a lungul timpului, expoziția a fost coordonată de specialiști dedicați, precum biologul principal dr. Profira Vidrașcu (1976-2007), urmată de biolog Mary-Louise Burlacu (2008-2015) și biolog principal dr. Ana Cojocariu (din anul 2015 – prezent). Printre cei care au avut un rol esențial în îngrijirea colecției se remarcă tehnicianul horticol Romica Bardasuc, activ timp de peste patru decenii, și inginerul Alina Elena Crâșmaru, care continuă această tradiție încă din anul 2015.

Prima ediție a expoziției „Flori de toamnă” a deschis un drum remarcabil, transformând Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași într-un adevărat laborator al frumuseții și inovației horticole, iar tradiția începută în 1976 continuă să încânte generații întregi de vizitatori.