Imagini surprinse într-o fabrică de chipsuri. Iată de ce vor fi interzise de anul viitor – Video

Chipsurile, alaturi de alte alimente periculoase, urmează să fie interzise din anul 2021. Nutriționiștii și specialiștii au avertizat de multă vreme asupra pericolelor care se regăsesc în aceste snacksuri, însă acum puteți vedea chiar cum se fabrică. Trebuie să știți că chipsurile stau în ulei încins timp de doar 11 secunde pentru a ajunge la forma pe care o regăsiți în pungă. Un act normativ aprobat de Parlament prevede interzicerea vânzării unor produse alimentare considerate periculoase pentru sănătate.

Pe lista alimentelor interzise se află margarina, supele la plic, popcornul pentru microunde și chipsurile. Dacă proiectul va fi promulgat de șeful statului, alimentele periculoase pentru sănătate vor fi interzise de la 1 aprilie 2021. Reprezentanții Comisiei Europene au decis ca 1 aprilie 2021 să fie ziua în care o parte din produsele de patiserie, popcornul sau mezelurile vor dispărea din supermarketuri. Noua reglementare dorește să încurajeze obiceiuri mai sănătoase în rândul populației prin limitarea cantităților de acizi grași din alimente.

Potrivit reprezentanților UE, produsele de tip fast food, mezelurile, produsele de patiserie, popcornul, supele la plic, chipsurile și anumite alimente semi-preparate vor fi interzise pe piață. Noua lege va obliga țările europene să reducă acizii trans, extrem de nocivi pentru organism, care pot cauza boli cardiovasculare, diabet, Alzheimer, accidente vascular cerebrale, la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsime din conținutul alimentului. Numărul deceselor înregistrate în Europa din cauza consumului excesiv de produse cu un conținut ridicat de acizi trans este de 50 de mii anual.

Guvernul interzice comercializarea băuturilor energizante minorilor

Un proiect de Hotărâre de Guvern, pus în dezbatere publică pe pagina de internet a Ministerului Sănătății, prevede interzicerea comercializării băuturilor energizante minorilor, precum și interzicerea comercializării în automate, cu excepția celor aflate în spațiile de birouri. De asemenea, potrivit proiectului de HG, se interzice comercializarea băuturilor energizante în unităţile sanitare şi în incinta unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv prin automate din incinta acestora.

Băuturile energizante puse pe piaţă în România, indiferent de provenienţă, trebuie să prezinte etichetarea în limba română, se mai arată în proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății. Comercianții care nu respectă prevederile hotărârii de guvern ar putea fi sancționați cu sume cuprinse între 5.000 de lei și 25.000 de lei.

Interzicerea acestor alimente ar fi trebuit să se facă mai devreme

Această măsură a venit după ce proiectul senatorului USR Adrian Wiener, medic de profesie, a trecut de Camera Deputaţilor la data de 28 iulie a acestui an. Proiectul se referă la limitarea conţinutului de acizi graşi trans în produsele alimentare destinate consumului uman reducerea cantităţii de „grăsimi rele”, care au efecte nocive pentru sănătatea noastră. Acizii graşi saturaţi sunt consideraţi responsabili pentru 50.000 de decese înregistrate, anual, în Europa. Pot provoca boli cardiovasculare, diabet, cancer, obezitate.

Medicul a explicat de ce a avut această inițiativă, printr-o postare pe contul său oficial de Facebook. Se pare că noul proiect ar putea intra în vigoare de pe 1 aprilie 2021, dacă va fi promulgată de președintele Iohannis. Scopul acestei legi este reducerea riscului de îmbolnăvire a populaţiei cu boli cardiovasculare, România fiind printre primele țări Europene la consumul de acizi trans, conform informațiilor transmise de Wiener. Aproximativ 5000 de Români mor din cauza acestui tip de acizi.

Interzicerea acestor alimente ar fi trebuit să se facă mai devreme

„A fost o lege destinată scăderii mortalității cardiovasculare în România prin eliminarea celui mai toxic macro-nutrient din alimentele românilor: acizii trans. Aceștia sunt în mare parte obținuți industrial și turnați cu butoaiele în alimente. Sunt ieftini, cresc termenul de valabilitate al produselor dar ucid oameni. Se estimează că 5% din mortalitatea cardio-vasculară (3500-5000 decese/an) este determinată strict de adăugarea acizilor trans în alimente iar România rămâne printre țările din UE cu cel mai mare consum de acizi trans.”, a scris senatorul.