Impactul migraţiei femeilor în străinătate, privit din punctul de vedere al implementării Agendei 2030

O problemă de gen insuficient sau dificil de evaluat din punct de vedere sociologic este migrația temporară a femeilor la muncă în străinătate.

Rolul migrației în definirea aspectului social, cât și economic nu poate fi negat, creând un impact atât în țara de origine, cât și în țara gazdă, dar și în ”țările de tranzit”. Migrația externă are efecte multiple, combinate și complexe care afectează întreg sistemul social. Din punct de vedere demografic este clar că, dacă dintr-o populație pleacă un segment însemnat al populației active, atunci rata de mortalitate va crește, din cauza majorării segmentului populației vârstnice. 

La nivelul judeţului Iaşi nu există o cifră exactă a femeilor care au ales să migreze în străinătate, însă conform Institutului Naţional de Statistică migrația externă definitivă este mai accentuată la femei decât la bărbați. 

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Migrația externă are efecte multiple, combinate și complexe care afectează întreg sistemul social. Fără a aprofunda problematica efectelor migrației, totuși, enumerăm câteva paliere de analiză a acestora: demografic, social, economic, politic, din perspectiva relațiilor globale. Din punct de vedere demografic este clar că, dacă dintr-o populație pleacă un segment însemnat al populației active, atunci rata de mortalitate va crește, din cauza majorării segmentului populației vârstnice. De asemenea, migrația externă are o influență semnificativă și asupra fertilității populației unei țări ca România. Emigranții sporesc rata de fertilitate a țării de destinație, reducând-o pe cea a țării de plecare.

În momentul de față, migrația externă este un risc sociodemografic la adresa securității naționale a României, alături de scăderea fertilității și îmbătrânirea populației. În lipsa unor măsuri active, concrete, pentru reducerea fluxului migrației externe, acest fenomen demografic va avea consecințe socioeconomice greu de suportat pe termen mediu și lung. 

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, promovate în cadrul Agendei 2030

Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) universale, transformaționale și inclusive descriu provocările majore ale dezvoltării umanității. Scopul celor 17 ODD este de a asigura o viață sustenabilă, pașnică, prosperă și echitabilă pe pământ pentru toată lumea, în prezent și în viitor. Obiectivele acoperă provocările globale care sunt cruciale pentru supraviețuirea umanității. Ele stabilesc limite de mediu și praguri critice pentru utilizarea resurselor naturale. Obiectivele recunosc că eradicarea sărăciei trebuie să meargă mână în mână cu strategiile care clădesc dezvoltarea economică. Ele abordează o gamă de nevoi sociale incluzând educația, sănătatea, protecția socială și oportunitățile de locuri de muncă, tratând în același timp schimbările climatice și protecția mediului. ODD-urile abordează barierele sistemice cheie pentru dezvoltarea sustenabilă cum ar fi inegalitatea, modele de consum nesustenabile, capacitatea instituțională slabă și degradarea mediului. Pentru atingerea acestor obiective, fiecare trebuie să-și îndeplinească partea sa: guvernele, sectorul privat, societatea civilă și fiecare om din lume. 

Disclaimer

Articole sunt prezentate în cadrul proiectului > de promovare a Agendei 2030 la nivelul judeţului Iaşi, implementat de Asociaţia Om Bun, în perioada 12 mai – 12 noiembrie, finanţat de Comisia Europeană, prin intermediul proiectului Shaping Fair Cities, SFC/99/2020.

Acest articol a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul intră în responsabilitatea Asociaţiei Om Bun şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. 

Sursa: MAE.ro şi Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României