Imperiul Gazprom se prăbușește: Declinul ireversibil al gigantului energetic

Când Alexei Miller inaugura cu fast sediul luxos al diviziei de export Gazprom din Sankt Petersburg, nimeni nu anticipa că, peste un deceniu, clădirea va deveni simbolul decăderii companiei. CEO-ul gigantului rus de energie prezicea atunci un viitor prosper, bazat pe dependența Europei de gazul rusesc. Astăzi, însă, Gazprom este într-o criză profundă, forțată să își vândă proprietățile de lux și să facă restructurări masive pentru a supraviețui.

Lovitura sancțiunilor: Gazprom își pierde clienții europeni

Pierderea pieței europene, odată principala sursă de venit a companiei, a fost o lovitură fatală. Sancțiunile internaționale impuse Rusiei pentru invazia Ucrainei au tăiat aproape complet exporturile de gaze către UE, iar încercările Kremlinului de a redirecționa vânzările spre China nu reușesc să compenseze pierderile uriașe.

Gazprom Export, divizia responsabilă de vânzările către Europa timp de peste 50 de ani, a fost redusă la doar câteva zeci de angajați, de la 600 în urmă cu cinci ani. Acum, principala sa activitate nu mai este livrarea de gaze, ci litigii comerciale cu foștii parteneri europeni. La nivel central, gigantul energetic concediază 1.500 de angajați din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, în ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari restructurări din istoria sa.

Strategia Gazprom s-a bazat pe ideea că Europa va reveni inevitabil la gazul rusesc, din cauza prețurilor ridicate la energie. Însă realitatea a fost cu totul alta: SUA au devenit principalul furnizor de gaze lichefiate pentru UE, iar cota de piață a Gazprom în Europa s-a prăbușit de la 35% la doar 7%. Uniunea Europeană a anunțat că își va reduce complet dependența de combustibilii fosili rusești până în 2027, eliminând orice speranță pentru o revenire a Gazprom pe această piață.

Impactul financiar este devastator: în 2023, Gazprom a raportat pierderi nete de 7 miliarde de dolari – primele pierderi anuale din 1999. În primele nouă luni din 2024, compania a continuat să înregistreze scăderi masive, iar acțiunile sale au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani.

Speranța Trump și imposibilitatea reluării exporturilor

Speculațiile privind o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă au oferit o speranță temporară Gazprom, iar acțiunile companiei au crescut pe fondul ideii că un acord de pace în Ucraina ar putea readuce gazul rusesc în Europa. Însă Germania și alte state europene au transmis clar că nu vor reveni la gazul rusesc, iar reactivarea Nord Stream 2, gazoductul care lega Rusia de Germania, este aproape imposibilă din cauza avariilor grave suferite.

În fața pierderii pieței europene, Rusia încearcă să redirecționeze exporturile de gaze către China. Însă, în prezent, singura conductă activă, Power of Siberia, are o capacitate limitată de 38 de miliarde metri cubi pe an, mult sub volumul livrat anterior Europei. O a doua conductă, Sakhalin-China, va fi finalizată abia în 2027, iar negocierile pentru Power of Siberia 2, care ar trebui să transporte 50 bcm anual, sunt blocate din cauza prețurilor impuse de Beijing.

Potrivit experților de la Columbia University, până în 2030, veniturile Gazprom din exporturi ar putea scădea cu 55-80% față de vârful atins în 2022, când compania câștiga 165 de miliarde de dolari.

De la simbol al puterii economice la o companie în colaps

Gazprom a fost mult timp coloana vertebrală a economiei ruse, contribuind cândva cu peste 5% la PIB-ul țării. Alexei Miller, CEO-ul companiei și un apropiat al lui Vladimir Putin, a condus gigantul energetic timp de 24 de ani, dar acum se confruntă cu un declin imposibil de oprit.

În loc să genereze profituri uriașe din exporturi, Kremlinul îi impune acum Gazprom o nouă misiune: extinderea rețelei de gaze în interiorul Rusiei, la prețuri reglementate, ceea ce va pune și mai multă presiune financiară asupra companiei.

Cu piețele internaționale pierdute, venituri în colaps și restructurări masive, Gazprom nu mai este gigantul energetic de altădată, ci o companie în agonie, prinsă într-un declin ireversibil.