IN MEMORIAM Cristea Niculescu – Otin – chimist, profesor universitar, primul rector al Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi”, cercetător, membru al Academiei de Ştiinţe din România, preşedinte a Societăţii de Chimie din România (1929-1932), membru al Asociaţiei Internaţionale a chimiştilor din industria tăbăcăriei, membru al Societății germane de Chimie, filantrop.
Acum 141 de ani, se năștea Ploieşti în data de 5 decembrie a anului 1879, în familia Anica şi Nicolae Fotache, reputatul chimist sub numele de Nicolae Fotache Hristache. Motivele pentru care, în tinereţe, Nicolae Fotache a cerut schimbarea legală a numelui în Cristea Niculescu-Otin, aşa cum este cunoscut şi cu care a semnat toată viaţa sa, nu sunt cunoscute. După absolvirea în 1898 a Liceului „Sf. Petru şi Pavel” din localitatea natală, desfășoară serviciul militar la Regimentele 6 şi 7 Infanterie.
Începând cu 1900, devine student al Secţiei de Ştiinţe Fizico-chimice de la Universitatea din Bucureşti, iar după obţinerea diplomei de licenţă, în 1904, C. Otin a fost bursier al Fondului „Adamachi” şi în perioada 1906-1910 merge la studii la celebra Universitate Tehnică din Clarlottenburg. În 1911 a obţinut şi titlul de doctor inginer la aceeaşi prestigioasă universitate. Revenit în ţară în 1913, Otin obţine titlul de docent în Chimie tehnologică la Universitatea din Bucureşti. Pentru o scurtă perioadă, în anul şcolar 1912-1913, a fost profesor secundar definitiv la Liceul Militar „Mănăstirea Dealu” din Târgovişte. Cariera universitară începe în 1913, când prin ordin ministerial este numit suplinitor la Catedra Chimie tehnologică, ce funcţiona în cadrul Facultăţii de Ştiinţe din Iași.
Cristea Otin legat de orașul Iași
Prin acest pas, viața lui Cristea Otin este legată definitiv de oraşul Iaşi, prin organizarea învăţământului chimic tehnologic superior căreia i s-a dedicat. Otin a devenit succesorul profesorului Anastasie Obregia, titularul cursului de chimie organică, preia disciplina de chimie tehnologică şi continuă activitatea de organizare a Laboratorului de Chimie Tehnologică. La 1 iulie 1915, C. N. Otin obține titlul de profesor agregat şi este numit directorul Secţiei de Chimie Tehnologică. Anii din perioada Primului Război Mondial,1916-1918, s-au resimțit din plin asupra activității personalului didactic și a studenților, cât și asupra localului Universitășii ieșene care a fost avariat în mare măsură în această perioadă. În următorii ani se implică ferm și continuu alături de alți unor renumiţi profesori universitari ieşeni pentru înfiinţarea şi organizarea mult doritei Şcoli Politehnice din Iași, convinşi fiind de necesitatea funcţionării şi asigurării independenţei unui astfel de învăţământ tehnic superior în Moldova.
Acest deziderat devine realitate în anul 1937, când prin decizia nr. 284 din 8 decembrie 1937 emisă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi publicată în „Monitorul oficial”, se instituia noua instituţie de învăţământ superior, Şcoala Politehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Inaugurarea oficială a Politehnicii are loc la 14 octombrie 1939 cu prilejul deschiderii solemne a anului universitar 1939-1940 care a avut loc în Aula Universităţii Mihăilene. Alături de activitatea didactică şi procuparea sa constantă privind organizarea laboratoarelor necesare pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ, profesorul Otin a întreprins o muncă de cercetare remarcabilă, în special în domeniul chimiei tehnologice, realizând primele cercetări româneşti metalografice şi de analiză termică. A fost căsătorit cu doamna Jeana Mihăilescu Popa în perioada 7 iunie 1943-12 aprilie 1952. Despre ultimii ani se viață nu am reușit să aflu nimic, marele profesor Otin stingându-se din viață la 20 iunie 1953.