În urma recensământului, mai multe orașe ar putea redeveni comune. În ce zone nu se îndeplinesc criteriile

Recensământul a dat în vileag faptul că România are aproape 80 de localități prea mici pentru actuala clasificare. Astfel, aproape 40 de orașe au sub 5.000 de locuitori și aproape 40 de municipii au sub 25.000.

Recensământul din 2022 le dă bătăi de cap autorităților locale din 80 de orașe și municipii din țara noastră, care se văd în situația de a începe demersuri pentru a retrograda statutul administrativ al localității.

Recensământul scoate la iveală faptul că multe orașe din România trebuie să redevină comune

Efectele nu sunt tocmai fericite pentru angajații din administrațiile publice respective, având în vederea că „retrogradarea” localității atrage după sine și diminuarea lefurilor funcționarilor și aleșilor.

De asemenea, duce la scăderea taxelor locale.

Aproape 80 de orașe și municipii din România nu mai îndeplinesc criteriul „populație” în ce privește încadrarea lor în această categorie, după cum reiese din datele oferite de Recensământul populației din 2022.

În județul Brașov există un municipiu și două orașe care nu mai îndeplinesc acest criteriu.

„La noi, la Brașov, avem la Predeal, Rupea și Codlea o populație mai mică decât în 2011, în sensul că aceste localități chiar au căzut sub pragurile la nivelul cărora se aflau la recensământul de acum 12 ani”, a precizat directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Brașov, Mihaela Pâtea.

Datele culese la recensământ arată că Predealul are 4.020 de locuitori, iar Rupea 4.907 locuitori.

Legea prevede că într-o localitate, ca aceasta să poată fi încadrată ca oraș, trebuie să existe cel puțin 5.000 de locuitori.

Totodată, municipii pot fi orașele cu minim 25.000 de locuitori, iar Codlea mai are, potrivit datelor culese, 20.534 de locuitori.

Prefectul județului, Cătălin Văsii, amintește că datele culese se referă la populația rezidentă, nu la cei care au domiciliul în aceste localități.

În al doilea rând, vorbim de date provizorii.

Unele municipii din țară nu au nici măcar 10.000 de locuitori

Până în momentul de față, în România modificările de statut ale localităților erau în sensul creșterii rangului, de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu.

„În privința reclasificării unor localități, potrivit Legii 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a, rețeaua de localități, trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii”, a declarat Cătălin Văsii.

Aceste schimbări ar presupune reducerea numărului de consilieri locali și a salariilor angajaților din primării, dar și a taxelor și impozitelor locale.

În țară sunt chiar și orașe care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet, județul Bihor și Băile Tușnad, județul Harghita.

Între cele mai cunoscute orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele.

De asemenea, există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii.