Incă o țară din NATO refuză să acorde ajutorul Ucrainei în caz de conflict

Ungaria este a doua țară din NATO care declară că nu va sprijini Ucraina în caz de conflict cu Rusia. Guvernul maghiar îşi explică şi gestul de a nu oferi ajutorul.

Asta în condițiile în care Croația a adoptat aceeași poziție, iar Germania a declarat că va trimite ” 5000″ de căști de protecție, declarație care nu a fost primită bine la Kiev.

De ce Ungaria refuză să ajute Ucraina: Probleme mari cu etnicii maghiari în țară

Politica externă a Ungariei pare să fie una extrem de eficientă şi de protectivă cu minoritățile sale de peste graniță. Așadar, Executivul de la Budapesta a declarat că nu va suține Ucraina într-un eventual conflict cu Rusia din mai multe considerente. Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat faptul că ucrainienii ar trebui să renunțe la politicile împotriva minorităților ungare dacă vor să aibă sprijinul Budapestei. Acest a subliniat faptul că etnicii maghiari trăiesc în condiții grele, sunt private de drepturi și mai mult, în unele cazuri, chiar și de hărțuiri fizice.

„Dacă ucrainenii nu renunţă la aceste politici, posibilităţile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate”, a explicat şeful diplomaţiei ungare într-o declaraţie acordată cotidianului Magyarnemzet.

Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc „în privare de drepturi şi, în unele cazuri, ajung să sufere hărţuire fizică”, iar „aceasta este inacceptabil”, a remarcat Szijjarto, conform știripesurse.ro.

Declaraţiile au avut loc la o reuniune cu omologii săi din NATO care a avut loc la începutul lunii ianuarie. Acesta a mai declarat faptul că nu este de acceptat faptul că Guvernul din Ucraina folosește ca scuză provocările din estul țării pentru a restrânge drepturile minorităților maghiare.

România, încotro? Minorităților românești le sunt încălcate drepturile

Politica externă a Ungariei ar trebui să fie un exemplu pentru România care pare că nu se interesează de minoritățile române din Ucraina. Vă aducem aminte faptul că și drepturile românilor sunt încălcate flagrant. Vă aducem aminte faptul că Guvernul de la Kiev a interzis practic dreptul românilor de a studia în limba maternă. Un exemplu al încălcării drepturilor minorităților stă în declarațiile unora dintre cele mai reprezentative voci din Cernăuți. Dr. Marin Gherman, doctor în ştiinţe politice, director al Institutului de Studii Politice şi Capital Social din Cernăuţi

Atitudinea românilor, care era negativă faţă de Rusia, s-a schimbat foarte mult după 2017, când s-au dat legi prin care au fost încălcate multe dintre drepturile minorităţilor, deci şi ale noastre. Înainte de 2017, românii erau foarte apropiaţi de Ucraina spunând că este un stat care va intra în UE şi, prin urmare, va fi mai aproape de România, dar mai ales datorită faptului că ne lăsa să vorbim limba noastră, să o folosim în administraţie, în şcoli. După 2017, foarte mulţi români s-au simţit dezamăgiţi spunând că au vrut să trăiască într-o ţară ruptă de standardele sovietice. Aşa se face că a apărut un soi de indiferenţă şi, din această cauză, nu mai consideră confruntarea ruso-ucraineană ca fiind ceva de sufletul lor. Ei spun: «Rusia ne-a luat teritorii, Ucraina ne-a luat limba». (…) a menționat profesorul pentru adevărul.ro.

În altă ordine de idei, poate e bine că România să aibă grijă de minoritățile din Ucraina.

Croația deja a refuzat să ajute Ucraina

Al doilea stat membru care a refuzat Ucraina este Croația. De exemplu, președintele a fost ferm în declarații şi a menţionat faptul că statul pe care îl reprezintă îşi va retrage în totalitate trupele din NATO dacă va exista un conflict în Ucraina:

„În calitate de comandant-şef, am urmărit îndeaproape declaraţiile care indică faptul că NATO – nu o ţară, nu Statele Unite – îşi consolidează prezenţa şi trimite unele nave de recunoaştere. Noi nu avem nicio legătură cu acest lucru şi nu vom avea nicio legătură cu acest lucru. Pot să garantez pentru asta. Croaţia nu va trimite niciun soldat în cazul unei escaladări a situaţiei de la graniţele Ucrainei. Dimpotrivă, îşi va retrage toate trupele, până la ultimul soldat croat”, a declarat Milanovic, citat de TASS.

Gestul Germaniei de a trimite 5000 de căști militare nu a fost văzut cu ochi buni de Ucraina

În încheiere este bine de menţionat faptul că Germania a iscat reacții dure din partea Ucrainei după ce a declarat că va trimite 5000 de căști pentru a susține Guvernul de la Kiev. În schimb, Ucraina s-ar fi așteptat ca Germania să ofere ajutor militar, de tehnică militară așa cum au făcut alte state cum ar fi SUA și Marea Britanie:

„E o picătură într-un ocean. Nu e nici măcar un premiu de consolare. Ucraina se aşteaptă la un viraj de 180 de grade din partea guvernului federal (german), de o schimbare reală de paradigmă”, a declarat pentru dpa ambasadorul Andrii Melnik.