Închisoare pe viață pentru asasinul lui Shinzo Abe. Verdict dur la trei ani și jumătate după crima care a zguduit Japonia

O instanță din Japonia a pus punct unuia dintre cele mai șocante dosare penale din istoria recentă a țării. Miercuri, 21 ianuarie, Tribunalul districtual din Nara l-a condamnat la închisoare pe viață pe Tetsuya Yamagami, bărbatul care l-a asasinat în 2022 pe fostul premier Shinzo Abe. Decizia vine la trei ani și jumătate după atacul care a traumatizat societatea japoneză și a ridicat semne de întrebare serioase despre securitate, politică și influența unor organizații controversate.

Yamagami a fost reținut imediat după ce l-a împușcat mortal pe Abe, în iulie 2022, în timp ce acesta susținea un discurs electoral în orașul Nara, din vestul Japoniei. Atacul a fost comis cu o armă artizanală, construită de agresor, iar imaginile dramatice au făcut înconjurul lumii. Shinzo Abe, în vârstă de 67 de ani, era cel mai longeviv prim-ministru din istoria Japoniei și o figură emblematică a politicii nipone.

Asasinul lui Shinzo Abe, condamnat pe viață

Deznodământul procesului era, în mare măsură, previzibil. Încă de la prima audiere, în octombrie, Tetsuya Yamagami și-a recunoscut fapta, astfel că dezbaterea din sala de judecată nu s-a concentrat pe vinovăție, ci pe severitatea pedepsei. Procurorii au cerut în mod explicit condamnarea la închisoare pe viață, catalogând asasinatul drept „un act extrem de grav, fără precedent în Japonia postbelică”.

Deși nu mai deținea funcția de prim-asasinul lui Shinzo Abe, condamnat pe viață la momentul morții, Shinzo Abe continua să exercite o influență majoră în Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la guvernare. Dispariția sa violentă a lăsat un gol de putere vizibil, iar partidul a trecut ulterior prin două lupte interne pentru conducere și o succesiune rapidă de șefi de guvern. Abe condusese Japonia timp de 3.188 de zile, în două mandate distincte, înainte de a demisiona în septembrie 2020 din motive medicale.

În prezent, Japonia și PLD sunt conduse de Sanae Takaichi, considerată protejata politică a lui Abe. Cu toate acestea, influența partidului s-a erodat semnificativ, iar capitalul de încredere al formațiunii a fost afectat profund de scandalurile apărute după asasinat.

Crima a scos la iveală și relațiile controversate dintre PLD și Biserica Unificării, o organizație religioasă considerată de mulți drept o sectă. O anchetă internă a partidului a arătat că peste 100 de parlamentari aveau legături cu această biserică, fapt care a provocat un val de indignare publică și a îndepărtat o parte a electoratului de partidul care a dominat politica japoneză în cea mai mare parte a perioadei postbelice.

Crima care a șocat Japonia, pedepsită exemplar

În fața instanței, Tetsuya Yamagami a declarat că resentimentele sale erau îndreptate inițial împotriva Bisericii Unificării, după ce mama sa donase sume mari organizației, împingând familia într-o situație financiară dificilă. Furia sa s-a transferat asupra lui Shinzo Abe după ce fostul premier apăruse într-un mesaj video transmis la un eveniment organizat de un grup afiliat bisericii.

Fondată în Coreea de Sud în 1954, Biserica Unificării este cunoscută la nivel mondial pentru ceremoniile sale de căsătorie în masă, iar Japonia reprezintă una dintre principalele sale surse de finanțare. Acest context a alimentat dezbaterile publice despre influența organizației în politică și despre vulnerabilitățile sistemului democratic japonez.

Avocații lui Tetsuya Yamagami au cerut clemență, argumentând că drama familială provocată de donațiile către Biserica Unificării ar fi trebuit să fie luată în considerare ca factor atenuant și au solicitat o pedeapsă de maximum 20 de ani de închisoare. Instanța a respins însă această cerere, optând pentru cea mai severă sancțiune posibilă în cadrul sistemului penal japonez.

Verdictul marchează finalul unui proces simbolic, dar rana lăsată de asasinarea lui Shinzo Abe rămâne deschisă în societatea japoneză.