Inflația va atinge un nou vârf în septembrie! Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a lansat avertismentul

Inflația va atinge un nou vârf în luna septembrie, estimat între 9,6 și 9,7%, avertizează guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Într-o conferință de presă organizată cu prilejul prezentării Raportului Trimestrial asupra Inflației, șeful BNR a anunțat o revizuire considerabilă în sus a prognozei de inflație pentru finalul anului 2025: de la 4,6% anterior, la 8,8% — posibil chiar peste 9%.

Mugur Isărescu a descris evoluția prețurilor ca având o „cocoașă frumușică” în toamnă, când inflația va atinge apogeul. „În septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil că va fi în jur de 9,6 – 9,7%. După care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri”, a explicat guvernatorul. Potrivit acestuia, la sfârșitul anului viitor, inflația va intra în intervalul țintit și ar putea fi chiar mai scăzută decât estimările anterioare ale BNR.În ciuda vârfului din toamnă, Isărescu susține că există premise pentru o scădere treptată a presiunilor inflaționiste: „Presiunile inflaţioniste sunt în descreştere din punct de vedere al cererii globale. Avem o revenire a investiţiilor în primul trimestru din 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului trecut.”

Mugur Isărescu: Vârful de inflaţie va fi în jur de 9,6 – 9,7%, în septembrie

BNR identifică trei factori principali care alimentează creșterea inflației în acest an:

• Liberalizarea pieței energiei electrice (1 iulie 2025): impact estimat de 2,2 puncte procentuale asupra inflației.
• Majorarea TVA: contribuție de 1,6 puncte procentuale.
• Creșterea accizelor: 0,4 puncte procentuale.

În total, aceste șocuri însumează între 4,2 și 4,3 puncte procentuale în plus la rata anuală a inflației. „Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere a ratei dobânzii”, a subliniat guvernatorul, arătând că presiunile sunt „amplificate” și cu impact serios asupra inflației CORE 2 ajustat.

Isărescu a avertizat că România riscă recesiunea dacă nu își intensifică eforturile de atragere a fondurilor europene:

„Dacă vrem să evităm recesiunea, este esenţială o creştere a absorbţiei fondurilor europene. (…) Pe baza lor, am avea şi creştere economică, şi lipsă de presiuni inflaţioniste, şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi.”

Guvernatorul a remarcat și o schimbare notabilă în structura cererii agregate:

„O premieră după mulţi ani, 4-5, am intrat într-o situaţie de deficit de cerere agregată, cu aşteptări de adâncire a acestui deficit.”

Isărescu a indicat că forța de muncă rămâne un factor major de presiune inflaționistă, alături de efectele vremii extreme asupra prețurilor alimentelor:

„În trimestrul doi, fenomenele meteo extreme au dus la creșterea prețurilor la legume și fructe.”

În contextul economic volatil, cursul valutar a fost utilizat de BNR ca un instrument de stabilitate.

„În trimestrul II, cursul de schimb a fost folosit pentru o relativă ancoră pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea piețelor.”

Dobânda-cheie nu va fi modificată în 2025, dacă nu apar șocuri

Guvernatorul a declarat că BNR nu intenționează să modifice dobânda-cheie în acest an, deși o eventuală schimbare nu este exclusă dacă apar noi presiuni sociale sau fiscale:

„Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase.”

Dacă actualele politici fiscale vor fi menținute, iar cererea internă va continua să se reducă, BNR estimează că inflația va scădea semnificativ.

„Păstrăm prognoza din decembrie 2026 la 3%, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală își va face datoria. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică.”