Înfrângerea lui Carol Robert de Anjou de la Posada. Una dintre cele mai mari bătălii din istoria României

Bătălia de la Posada rămâne un element emblematic în istoria românilor. În anul 1330, Basarab I reușește să-l învingă pe Carol Robert de Anjou, schimbând astfel total peisajul politic din spațiul României de astăzi.

Carol Robert de Anjou, dorind să își afirme suzeranitatea absolută asupra Țării Românești, a pornit o campanie militară împotriva lui Basarab I. Cu toate că se aștepta să fie o victorie ușoară, a fost de-a dreptul umilit și abia a reușit să scape cu viață după bătălia de la Posada.

Carol Robert de Anjou

Totuși, cine a fost Carol Robert de Anjou? Acesta a fost unul dintre cei mai importanți regi ai Ungariei. Domnia sa a marcat o perioadă de consolidare politică și economică semnificativă pentru regatul său, transformând Ungaria într-o putere majoră în Europa Centrală.

Născut la Napoli, Carol Robert era fiul lui Carol Martel de Anjou, pretendent la tronul Ungariei, și al Clementiei de Habsburg. A preluat tronul Ungariei la o vârstă fragedă, într-o perioadă de instabilitate politică și economică. Cu toate acestea, el a demonstrat rapid calitățile unui lider capabil și energic.

El a reușit să transforme Ungaria, într-un timp relativ scurt, într-o forță de temut în Europa Centrală. A reușit să extindă teritoriile Ungariei, anexând atât Croația, cât și Bosnia. De asemenea, a avut un rol important în lupta împotriva Imperiului Otoman, crescând amenințarea la adresa Europei de Sud-Est.

În încercarea sa de a extinde și domina Europa Centrală, dar și Estică, Carol Robert de Anjou a ajuns și pe teritoriul Țării Românești, unde Basarab I i-a devenit vasal.

Bătălia de la Posada

Astfel, la 9 noiembrie 1330 a avut loc faimoasa Bătălie de la Posada, eveniment crucial pentru independența Țării Românești. Basarab, deși vasal al regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, a dat numeroase semne de rebeliune împotriva acestuia.

În 1323, Basarab l-a sprijinit militar pe țarul bulgar Mihail Sisman împotriva Imperiului Bizantin, sfidându-și astfel vasalitatea. La 28 iulie 1330, voievodul muntean l-a susținut din nou pe Mihail Sisman în bătălia de la Velbuzd, împotriva regelui sârb Ștefan Decanski, aliat al lui Carol Robert de Anjou. Această acțiune a determinat regele Ungariei să-l pedepsească pe rebelul valah, încercând să-l îndepărteze de la domnie.

În toamna anului 1330, Carol a ordonat adunarea armatei mari a Ungariei, însă 8.000 dintre cei mai buni cavaleri unguri erau ocupați în Polonia, luptând împotriva cavalerilor teutoni. Totuși, regele a adunat 30.000 de cavaleri, mult mai mulți decât putea strânge Basarab, și a pornit spre Țara Românească.

Severinul a căzut primul, urmat de incendierea Curții de Argeș de către regele răzbunător. Bolile și lipsurile armatei ungare, cauzate de pustiirea pământurilor valahe de către Basarab, l-au forțat pe Carol Robert să ordone retragerea. Nu era victoria absolută dorită, dar regele spera că valahul a înțeles mesajul. Însă, pe 9 noiembrie 1330, în trecătoarea de la Posada, Basarab a lansat un atac surpriză asupra ungurilor. Mii de cavaleri au pierit încă din prima zi a luptelor.

Bătălia a continuat până pe 13 noiembrie, iar în însemnările lui Carol Robert de Anjou, se menționează că punctul culminant al luptei a fost atunci când cavalerii valahi au sarjat repetat asupra supraviețuitorilor, provocând un adevărat măcel.

Carol Robert de Anjou a fost unul dintre cei mai importanți regi ai Ungariei, încercând să domine întreaga regiune estică a Europei, însă spre surpriza lui, acesta aproape și-a găsit moartea pe teritoriul țării noastre.