Întâlnire la Cotroceni: Nicușor Dan și Cătălin Predoiu, discuții pe tema Justiției

Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și unul dintre veteranii politicii PNL, se află din nou în centrul unei controverse majore legate de funcționarea justiției. Deși în prezent conduce Ministerul Afacerilor Interne, nemulțumirile magistraților îl vizează direct pentru rolul pe care l-a avut în 2022, când ocupa portofoliul Justiției, într-un moment-cheie: numirea șefilor marilor parchete și rescrierea legilor justiției.

Nemulțumirea din sistemul judiciar a ajuns acum pe masa președintelui Nicușor Dan. Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, marți, 23 decembrie, este programată o discuție între șeful statului și Cătălin Predoiu, care va viza atât teme guvernamentale sensibile, cât și blocajele și disfuncționalitățile reclamate de judecători și procurori.

Sub protecția confidențialității, sursele explică faptul că întâlnirea are loc într-un context extrem de tensionat, în care responsabilitățile politice și instituționale se suprapun periculos.

Cătălin Predoiu și arhitectura puterii din Justiție

La 57 de ani, Cătălin Predoiu face parte din aceeași generație politică cu Ilie Bolojan și Nicușor Dan și este considerat unul dintre actorii centrali ai deciziilor din ultimul deceniu privind justiția și instituțiile de forță. În 2022, în calitate de ministru al Justiției, el a avut un rol determinant în procesul de numire a șefilor marilor parchete, inclusiv în cazul lui Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA.

În paralel, Cătălin Predoiu a fost unul dintre principalii piloni politici ai noilor legi ale justiției, asumându-și coordonarea și negocierea lor în Parlament. Aceste acte normative au fost contestate încă de la adoptare de o parte importantă a magistraților, iar criticile s-au reaprins recent, inclusiv prin mărturiile apărute în documentarul Recorder, care descrie un sistem vulnerabil la influențe politice și interese de grup.

Documentarul „Justiție Capturată” vorbește despre un mecanism mai profund decât simplele decizii politice: o infiltrare din interior, prin care justiția ar fi fost conectată la un nucleu de putere format din politicieni, oameni de afaceri și magistrați. Potrivit acestor relatări, sistemul nu ar fi putut fi deturnat fără complicitatea unor actori care cunoșteau foarte bine regulile jocului și au „deschis porțile” din interior.

În acest tablou, numele lui Cătălin Predoiu apare frecvent, tocmai pentru că, în ultimii zece ani, a ocupat constant funcții aflate la intersecția dintre politică, justiție și structurile de forță ale statului.

De la relație bună la încredere erodată

Surse de la Cotroceni susțin că relația dintre Nicușor Dan și Cătălin Predoiu a fost, inițial, una bună. Unul dintre motive ar fi faptul că Predoiu a fost un nod informațional important în perioada noiembrie-decembrie, când s-au strâns date și explicații legate de controversatul proces de anulare a alegerilor.

În acea etapă, Cătălin Predoiu ar fi furnizat argumente juridice care să susțină decizia, o decizie ce a provocat reacții dure atât în societatea românească, cât și în rândul unor parteneri externi, inclusiv din zona americană a NATO.

Problema a apărut, spun sursele, în momentul în care aceste explicații nu au mai fost dezvoltate și consolidate. Pe fondul lipsei de claritate și al presiunilor interne și externe, încrederea președintelui în ministrul de Interne s-a erodat treptat.

Cu toate acestea, Nicușor Dan l-a apărat public pe Cătălin Predoiu în privința responsabilităților directe legate de justiție, inclusiv recent, într-o întâlnire cu diaspora română din Marea Britanie, așa cum a relatat G4Media.