Inteligența Artificială va revoluționa, în scurt timp, domeniul sănătății. Medicii au multe semne de întrebare: „Lansarea unor roboți în spațiul clinic este ceva riscant, dar se va întâmpla” – FOTO

Una dintre temele dezbătute ieri, la Conferința Națională „NO ADDICT”, care a avut loc la Iași, a fost despre beneficiile și semnele de întrebare pe care medicii le au în legătură cu Inteligența Artificială ce va revoluționa sistemul de sănătate

Inteligența Artificială ar putea câștiga teren în următorii zece ani. Acesta este un subiect controversat și discutat, specialiștii având argumente pro și contra. În primul rând, se vorbește despre încrederea pe care medicii și pacienții o pot avea într-o mașinărie menită să ofere informații rapide, concrete și corecte. Cu toate acestea, cercetarea privind utilizarea Inteligenței Artificiale pentru tratamentul sănătății mintale este la început, dar medicii sunt deja de părere că în zece ani vor fi obligați să lucreze cu mașinile de învățare profundă chiar și în domeniul bolilor mintale.

Inteligența Artificială va revoluționa sistemul de sănătate în aproximativ 10 ani

Inteligența Artificială pare a fi un real ajutor pentru medic. Se dorește ca aceasta să devină un asistent, nu să înlocuiască medicul.

stirilebzi.ro

Românii care ies la pensie trebuie să știe: Nu trebuie să vă bazați doar pe...

Stirile PROTV

Maşină de Poliţie din Constanţa, blocată pe plajă. „Cum au voie, aştia, mă?”

„De la procedeele deja devenite clasice de învățarea automată, care duc, mai departe, la computerizarea imaginilor și procesarea limbajului, vom vedea că Inteligența Artificială are expresii inclusiv în procesele de psihoterapie, astfel că poate deveni un asistent extrem de important. Trebuie să înțelegem că suntem la începutul Inteligenței Artificiale și că există prejudecata că roboții sunt imparțiali.

Oamenii tind să creadă că roboții nu judecă, sunt imparțiali și pot oferi răspunsuri instantanee la întrebări legate de sănătate. Mai multe meta-analize au confirmat că terapia cognitiv-comportamentală asistată de computer, furnizată prin intermediul aplicațiilor desktop sau mobile, este echivalentă sau chiar mai eficientă decât CBT standard. Mai mult decât atât, studiile sugerează că experiența chatbot cu Inteligența Artificială a persoanelor care se luptă cu problemele de sănătate mintală a fost covârșitor de satisfăcătoare.

Cercetarea privind utilizarea Inteligenței Artificiale pentru tratamentul sănătății mintale este la început. Învățarea automată și învățarea profundă oferă o mai mare acuratețe în diagnosticarea stărilor de sănătate mintală și în prezicerea rezultatelor pacientului. Viziunea automată pentru analiza datelor imagistice și înțelegerea indiciilor non-verbale, cum ar fi expresia facială, gesturile, privirea ochilor sau poziția umană. Procesarea limbajului verbal pentru recunoașterea vorbirii și analiza textului, care sunt utilizate pentru simularea conversațiilor umane prin intermediul programelor de calculator chatbot, precum și crearea și înțelegerea documentației clinice”, a precizat dr. Ovidiu Alexinschi.

Mai mult decât atât, Inteligența Artificială ar putea ajuta la reducerea costurilor din domeniul medical.

„Inteligența Artificială a ajutat Moderna să își optimizeze vaccinul împotriva Covid-19. Potrivit a 79 la sută dintre profesioniști din domeniul sănătății, robotica și Inteligența Artificială vor îmbunătăți semnificativ industria sănătății. 90 la sută dintre spitale vor folosi tehnologia bazată pe Inteligența Artificială pentru diagnosticarea precoce și monitorizarea de la distanță a pacienților până în 2025. Se estimează că chatbot-urile conduse de Inteligența Artificială ar economisi organizațiilor de sănătate 3,6 miliarde de dolari din întreaga lume. Unul dintre modurile prin care Inteligența Artificială va revoluționa îngrijirea sănătății mintale este analiza datelor despre pacient, pentru a evalua riscul de a dezvolta afecțiuni de sănătate mintală, clasificarea tulburărilor și optimizarea planurilor de tratament”, mai spune dr. Ovidiu Alexinschi.

În momentul de față, sunt multe aspecte care ar trebui schimbate pentru ca pacientul să fie tratat și diagnosticat mai bine.

„Inteligența Artificială va deveni, în scurt timp, un subiect de interes zilnic. Aceasta poate juca un rol în a sprijini demersurile interdisciplinare, nu fără să existe și probleme care să ne preocupe, legate de eventualele aspecte care ar putea să umbrească beneficiile care par a fi din ce în ce mai evidente. Povestea digitalizării apare într-un peisaj ceva mai larg, în primul rând, determinat epidemiologic pentru că, începând cu jumătatea secolului trecut, se produce o schimbare tehnologică fundamentală în societate, anume faptul că bolile cronice iau locul bolilor acute, inclusiv urgențele în medicină sunt tot pe fondul unor boli cronice.

Există o discrepanță între ceea ce știm și ceea ce facem, cu alte cuvinte, deși avem foarte multe informații din cercetare, numai 50 la sută dintre pacienții cu boli cronice urmează recomandările terapeutice și un număr mic dintre pacienți obțin efectele asupra propriei sănătăți, pe care le-ar putea obține dacă dezvoltările ar deveni realitate. Ar trebui să schimbăm sistemul prin care oferim îngrijiri medicale, recomandarea fiind să depășim oferirea de îngrijiri medicale focalizate pe o singură specialitate, să-l stimulăm sper îngrijiri multidisciplinare.

Majoritatea bolilor cronice nu au nevoie de un singur specialist, ci au nevoie de multipli specialiști. Există un agent asupra capitolului de autoîngrijire a pacientului, pentru că pacientul obișnuit petrece aproximativ 2 ore pe an cu doctorii, în restul timpului trebuie să ia decizii asupra propriei sănătăți, din acest motiv, trebuie să devină expert”, subliniază dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor din Iași.

Una dintre probleme este reprezentată de faptul că unii pacienți au nevoie de consultații de la o echipă multidisciplinară, nu doar de la un singur medic.

„Avem nevoie ca mai mulți medici să vadă un pacient, iar responsabilitatea să fie a lor, nu neapărat a vreunuia dintre ei în mod special. Este nevoie de legături cu comunitatea, sunt nenumărate resurse pe care pacienții, dacă le-ar utiliza, ar putea fi mai bine, spre exemplu, pacientul diabetic ar putea beneficia de săli de gimnastică. În ultimă instanță, avem sistemele de informație digitalizată. Ideea digitalizării, de fapt, cuprinde toate celelalte componente.

Unul dintre aceste sisteme este reprezentat de registrul de boli cronice, vorbim de fișe medicale ale pacientului, este un mediu de suport pentru medici, toate acestea făcându-se prin sistemele de IT clasice. În urmă cu 7-8 ani, apare noțiunea de Inteligență Artificială, mașini cu învățare profundă. Ultimele nu au niciun sens, dacă celelalte nu există, pentru că aceste mașini cu învățare profundă trebuie să învețe de undeva.

Diferența dintre Inteligența Artificială și mașinile cu învățare profundă este că Inteligența Artificială este un domeniul vast, capabil să imite funcții cognitive umane. Mașinile cu învățare profundă sunt o subcategorie a Inteligenței Artificiale, care utilizează rețele neuronale complexe cu mai multe straturi, pentru a stimula comportamentul creierului uman. Specializată în sarcini care necesită analiza unor cantități mari de date, fiind eficientă în recunoașterea pattern-urilor complexe”, declară dr. Liviu Oprea.

Medicii au multe semne de întrebare legate de această inițiativă

Mașinile de învățare rapidă vor fi capabile să reducă greșelile medicale atunci când vine vorba despre dozele medicamentelor.

„Diferența este că Inteligența Artificială cuprinde metode care nu necesită învățare, cum ar fi logica bazată pe reguli, în timp ce învățarea profundă se concentrează pe modelarea automată și adaptivă prin învățare de la exemple multiple. Inteligența Artificială face câteva lucruri pozitive, îmbunătățește diagnosticul și detectarea bolii. Sunt mai rapide, reduc erorile medicale, pentru că majoritatea acestora sunt banale. Se greșește la doze, numărul de picături, când se pune o perfuzie. Inteligența Artificială are darul de a nu obosi și de a nu fi flămândă, cum se întâmplă la mulți dintre medici. Viteza cu care poate lucra este mai mare, de asemenea, poate duce la personalizarea medicinei.

Este educată în acele baze de date mari, în care scriu toți doctorii, avem aceste baze de bate, nu foarte multe, dar există în unele țări. În momentul în care ai informații biologice, socio-demografice, plus experiența doctorilor și capacitatea, în timp real, de a face comparația între ceea ce spun ghidurile clinice, poți să faci predicții. Este un asistent virtual pentru informarea pacientului. Acesta va avea și are acces la acest tip de mașini, în momentul de față, în mod gratuit, pentru că mașinile au nevoie de fie educate, să aibă acces la oameni care au întrebări, pentru a analiza ce fel de întrebări se pun. În momentul de față, răspund cu acuratețe bună, dar în câțiva ani va fi o acuratețe foarte mare, pentru că au capacitatea să învețe.

Vizează îngrijirea centrată pe pacient, într-un sistem proactiv în care mașina spune că aceasta este lista de pacienți pe care trebuie să-i vezi, aceasta este prioritatea și acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le iei în considerație biologic. Ajută la coordonarea îngrijirii, pentru că spre deosebire de medici, care sunt formați într-o singură specialitate, mașina cu învățare este multidisciplinară prin natura ei. Portugalia, Germania, SUA au aceste mecanisme. Vorbim de sute de milioane de pacienți, pentru că mașina respectivă memorează și fișele pacienților care sunt decedați. Este capabilă să calculeze și predicțiile de deces la pacientul pe care-l ai tu în față. Va fi un transfer al informației mult mai rapid și dintre pacient spre medic, și dintre medic spre pacient”, adaugă dr. Liviu Oprea.

 Există și câteva probleme ce ridică multe semne de întrebare medicilor, una dintre ele fiind securitatea datelor pacientului.

„Avem o problemă cu intimitatea și securitatea datelor, nu știm dacă aceste mașini care au acces la sute de milioane de fișe sunt confidențiale sau transmit informații către proprietar, apropo de date personale ale pacienților, modalitățile de prescripție. Cu alte cuvinte, Inteligența Artificială poate fi utilizată pentru luarea deciziilor în practica clinică, prin accesarea datelor pacientului. Există îngrijorări cu privire la acces neautorizat al datelor pacienților sau utilizarea greșită a informațiilor pacienților, care pot avea consecințe grave.

Aceste probleme pot apărea când algoritmul are o problemă sistemică sau tendința neașteptată de a favoriza un rezultat în detrimentul altuia. Mai este o problemă legată de transparență și de puterea de explicare, mulți algoritmi din Inteligența Artificială sunt cutii negre, anume că pot da un răspuns atunci când sunt întrebate, dar dacă este întrebată de ce a dat răspunsul respectiv, să nu poată justifica mecanismul prin care a ajuns la acea concluzie. Este cauzat de faptul că mașina are o largă zonă din care învață nesupravegheat. Această lipsă de transparență poate duce la îngrijorări cu privire la fiabilitatea și acuratețe, mai ales când răspunsul este multidisciplinar.

Nu-i putem spune pacientului că așa spune mașina, că este corect, dar eu nu-ți pot explica de ce. Mai este și o problemă în determinarea responsabilității, sistemele de Inteligență Artificială fac erori, iar acest lucru poate fi o provocare pentru că nu se știe a cui este responsabilitatea”, susține dr. Liviu Oprea.

Specialiștii sunt de părere că Inteligența Artificială va fi introdusă în spitale cu sau fără voia medicilor.

„Dacă ne gândim la cum ia decizii omul, aceasta este influențată de un amalgam, de multe ori vom vedea că deciziile pe care le-am luat nu le putem explica în totalitate științific, pe bază de experiență, pe bază de intuiție. Întrebarea pe care și-o pun cei care au argumentul contra, de ce să nu se facă un studiu clinic și să ne uităm dacă Inteligența Artificială dă un răspuns mai bun decât doctorii. Dacă da, de ce să nu o utilizăm, chiar dacă nu-i înțelegem mecanismele. Facem același lucru și cu medicamentele, nu știm cum funcționează acestea, dar le administrăm pentru că știm că au rezultate bune. Una dintre problemele fundamentale este o problemă de încredere.

Noi, ca medici, ne punem întrebarea, putem avea încredere în Inteligența Artificială? Nu putem avea încredere într-o mașină, dar putea avea încredere pragmatică, adică să ne bazăm pe ceva. Inteligența Artificială trebuie să fie un asistent al doctorului, nu neapărat să ia locul, pentru că nu ai cum să înlocuiești acea componentă de încredere, să înțelegem că avem niște limitări, fiind specializați într-o singură specialitate.

Inteligența Artificială are cunoștințe în mai multe domenii. Momentan, am îndoieli că putem să lucrăm cu un astfel de instrument, dar sunt singur că în următorii ani se vor face eforturi pentru ca noi să fim capabili. Lansarea unor roboți în spațiul clinic, pe răspunderea strict a medicului care-l utilizează, în momentul de față, este ceva riscant, dar se va întâmpla”, adaugă dr. Liviu Oprea în legătură cu Inteligența Artificială din domeniul sănătății.

Conferința Națională „No Addict”, organizată de dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru, se va încheia sâmbătă, 27 aprilie 2024. Vor fi dezbătute teme interesante din domeniul medical.