Ion Cristoiu: Dacian Cioloș – Dan Barna – un conflict de mult așteptat

Jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre conflictul din USR, dintre Dacian Cioloș și Dan Barna . Editorialistul este de părere că acest conflict care mocnea și pe care toată lumea politică îl aștepta:

Joi, 3 februarie 2022 s-a aprins – și arde cu vâlvătaie – Scandalul din USR.
Scandal e un cuvânt compromis prin folosire excesivă de presa interesată de rating. E întâlnit până la greață pe burtierele televiziunilor de știri. Deoarece vinde conținutul, un titlu e musai să cuprindă cuvântul Scandal, chiar dacă el acoperă un simplu schimb de replici, sau o încruntare reciprocă a două personaje. În cazul USR, poate doar Cutremur ar putea surprinde cât de cât conflictul deja public dintre Dacian Cioloș, președintele partidului, și Dan Barna , liderul Biroului Național.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

O ucraineancă a fugit de război şi-i face fericiţi pe români. Alyna şi-a transformat pasiunea în afacere: "Oamenilor le place ideea"

Conflictul nu ne surprinde. Ne surprinde că el izbucnește abia acum.
În competiția dintre Dan Barna și Dacian Cioloș pentru președinția noului partid – USR – ivit din fuziunea dintre USR și PLUS, a învins Dacian Cioloș. O victorie surprinzătoare. Nu numai pentru că Dacian Cioloș fusese până atunci președintele unui partid mult mai mic decât USR, și anume PLUS, dar și pentru că în electorat, în opinia publică, Dan Barna se afirmase că un nume lesne de identificat cu USR. Dan Barna fusese de câţiva ani președintele USR. Candidase la prezidențiale și pierduse în turul întâi în condiții lesne de suspectat că fiind produsul unei Operațiuni menite a-l proclama învingător pe Klaus Iohannis, care-și dorea în turul al II-lea un triumf și nu o victorie. După alegerile din 2020, ajunsese vicepremier din partea USR. La fel de surprinzător a fost și rezultatul pentru conducerea colectivă a noului partid. Un rezultat în favoarea oamenilor lui Dan Barna . S-a ajuns astfel la o schizofrenie. Cele două partide – PLUS și USR – n-au avut în comun decât ostilitatea față de PSD. Scrutinul din 1 octombrie 2021 a dat președinția lui Dacian Cioloș și conducerea colectivă lui Dan Barna . O asemenea situație era condamnată din start la transformarea în conflict și dacă cei doi ar fi fost roboți japonezi. Fiind vorba de politicieni și încă politicieni români, era imposibil ca să nu se ajungă la un conflict violent. Diferența dintre cei doi a fost mică, în condițiile votului online și, în plus, învinsul a fost Dan Barna , cel care nu-și imagina că va pierde.

Conflictul a depășit faza românească a duelului prin cuvinte. Joi seara, la ședința Biroului Național, Dacian Cioloș a prezentat un Program de 15 pagini cerând un vot pentru el până luni. În esență Programul propune o creștere a puterilor președintelui astfel încât Dacian Cioloș să nu mai fie, ca până acum, un președinte decorativ. Dacă nu e votat, Dacian Cioloș demisionează. De atras atenția că nu e vorba de o simplă amenințare. Fără acest program concretizat, Dacian Cioloș rămâne un președinte de paie. De paie, da, dar care va fi făcut responsabil de dezastrul partidului. Reacția lui Dan Barna , în numele majorității deținute de el în Biroul Național, a fost în măsură să adâncească conflictul și nu să-l îmblânzească. E greu de crezut în aceste condiții că vreuna dintre cele două tabere va ceda. Sau Programul nu e votat și Dacian Cioloș n-are încotro, trebuie să-și dea demisia. Sau e votat și atunci Dan Barna pierde puterea în BN și în partid. Asta deoarece măsurile sunt gândite să-i asigure lui Dacian Cioloș, în fine, putere în partid. Din punctul meu de vedere, lucrurile trebuie tranșate până luni. Dacă se termină cu împăcări ipocrite, USR nu mai are nici o șansă să-și revină. Partidul are nevoie de un președinte puternic, indiferent că acesta e Dacian Cioloș sau Dan Barna .

După Congres între cei doi – Dan Barna și Dacian Cioloș – s-au desfășurat cunoscutele firitiseli tipice politicianismului românesc. Nu încape îndoială că pupicii publici schimbați de cei doi erau de suprafață. Schizofrenia creată în urma scrutinului din 1 octombrie 2021 făcea o fatalitate din ivirea conflictului. Poate că acest conflict, de o rară violență, între cei doi, greu de crezut că va putea sfârşi într-o împăcare, s-ar fi amânat, dacă USR n-ar fi într-o continuă stagnare în sondaje după formarea noului Guvern.

La alegerile din 6 decembrie 2020, USRPLUS a obținut la Cameră 15,3% voturi, iar la Senat 15,86%.
La finele Crizei politice, dar și a Coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR, un sondaj CURS credita USRPLUS cu 11% din intențiile de vot.
Căderea față de parlamentare putea fi pusă pe seama Crizei Politice, de care fuseseră făcute responsabile atât PNL, cât și USR. Pe 30 decembrie 2021, USR avea 10%, pe 27 ianuarie 2022, 12,5%, pe 30 ianuarie, 10%, pe 2 februarie, 12%. Deși făcute de case diferite, sondajele duc spre o concluzie comună:

Trecut în Opoziție, USR nu crește în sondaje.
Nu crește în sondaje nici PNL. În cazul PNL, situația era de așteptat. Partidul e la Guvernare. În cazul USR, stagnarea în sondaje e greu de conceput. Mai întâi, pentru că USR a trecut în Opoziție. Și nu în orice fel de Opoziție, ci într-una față de o putere copleșitoare. De regulă asta duce la creșterea rapidă a unui partid de Opoziție. Apoi, prin politica sa de fond – lupta împotriva corupției, un altfel de a face politică – USR, rămas singur pe partea Dreaptă ca partid de Opoziție, putea câştiga urieșește din electoratul de Dreapta, dezamăgit de concubinajul PNL cu Ciumă Roșie. De altfel, nici nu era nevoie de sondaje pentru a observa că USR stagnează. De la trecerea în Opoziție, USR a devenit pe zi ce trece tot mai lipsit de importanță pe scena politică. Mai mult ca sigur Dacian Cioloș motivează stagnarea partidului prin absența măsurilor propuse de el. O dualitate a puterii a micșorat capacitatea de reacție a partidului. Programul, așa cum a fost dat publicității, prevede măsuri ţinând de asigurarea unei comenzi unice. Ar fi fost normal însă că Programul să conțină cu precădere măsuri menite a duce la ascensiunea partidului. Cea mai importantă mi s-ar fi părut convocarea unui Congres extraordinar, precedat de o dezbatere în rândul membrilor, pentru a raporta întreaga politică a partidului la realitățile românești. Se impunea aceasta, deoarece principala cauză a stagnării USR o reprezintă continuarea politicii nefaste de autoizolare în bula de pe Internet. Această politică a decuplat partidul de la marile probleme ale cetățeanului (concentrarea exclusivă pe desființarea SIIJ, pe legile Justiției) l-a constrâns să rămână la instrumentele de luptă din vremea Opoziției la PSD. Or, în ultima vreme instrumentele spectacolului pe Internet au devenit apanajul AUR.

Un exemplu de concentrare pe probleme care interesează o minoritate a electoratului (cea activă pe rețelele sociale) o găsim în cele două scandaluri recente – cel de la Mogoșoaia și cel de la Brașov.
Prost comunicate public, cele două întâmplări cărora le-au căzut victime două USR-iste au apărut întregului electorat ca expresii ale abuzurilor la care sunt supuse femeile din partea bărbaților. În cazul Mogoșoaia s-a pierdut pe drum Afacerea Sectorul 0, împotriva căruia a luptat USR-ista, iar în cazul Brașov nici n-a fost vorba de o USR-istă victimă a Mafiei, ci de o glumă proastă făcută de un tânăr PNL pe Internet. Fără a sesiza că Scandalul n-a ajuns la opinia publică sub semnul Luptătoarele anticorupție sunt victime, ci sub semnul Două femei au fost victimele mitocăniei bărbaților, conducerea USR s-a năpustit asupra celor două întâmplări, le-a dat dimensiuni înfricoșătoare. Asta în timp ce românii primeau facturi la energie de infarct.

Mai sunt și alte cauze ale stagnării USR în sondaje:

Pierderile de capital produse de năzbâtiile comise de primarii USR-iști precum Clotilde Armând, Dominic Fritz.
Ostilitatea afișată a liderilor USR față de presa mainstream.
Incapacitatea liderilor USR de a vorbi pe înțelesul simplului cetățean și nu doar pe înțelesul birocraților de la Bruxelles.
Campania dusă de propagandă regimului Klaus Iohannis de supradimensionare a vorbelor și faptelor AUR pentru ca în ochii electoratului partidul lui George Simion să apară drept singurul partid de Opoziție.
Dacă măcar un sfert din campania împotriva AUR ar viza USR, USR ar crește în sondaje. Operațiunea e de o rară abilitate. USR e trecută cu vederea, ba chiar alintată, ca și cum ar fi la Putere, iar AUR atacată permanent agresiv.

Nu știm cum se va soluționa Criza de putere din interiorul USR.
Sigur e că indiferent cum se va soluționa, USR va continua stagnarea câtă vreme nu-și va schimba radical politica.