Ion Cristoiu: De la ura față de imperialismul american întruchipat de Truman la ura față de imperialismul rus întruchipat de Putin

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie în această dimineață pe propriul blog despre cum o parte din presă pare că vrea să stârnească ura. Așadar, jurnalistul menționează faptul că a întocmit un studiu referitor la mai multe articole apărute în presa anilor 50 în România. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalist pe propriul blog.

De la începutul Războiului din Ucraina, Coaliția presei rechiziționate, precum odinioară caii, condusă de noul trust de presă Digiantena, s-a angajat cu toate armele în campania de stîrnire a urii față de noul dușman de clasă, imperialismul rus, întruchipat de Vladimir Putin. După o lună întreagă de coțofenit prin studiouri, moderatorii și invitații lor au folosit atît de mult înjurături precum dement, criminal, iresponsabil, măcelar la adresa lui Vladimir Putin încît acestea s-au tocit rău de tot.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

M-am gîndit că presa care și-a propus să stîrnească ura are nevoie de o mînă de ajutor. Și mi-am amintit că în Istoria literaturii proletcultiste am făcut o trecere în revistă a imaginilor prin care literatura și presa din anii stalinismului românesc au transpus în practică indicația de a stîrni ura cititorului față de imperialismul american întruchipat de Truman. Iată fragmente din studiul meu:

Din nevoia de a da glas urii faţă de duşmanul extern, creatorii perioadei 1947-1953 recurg de regulă la clişee din domeniul Zoologiei. Un inventar al acestora e mai mult decît semnificativ.

Întîlnim astfel, înainte de toate, HAITA:

„Haita ce iar spre război năzuieşte
noi o vom strînge cu toţii, ca-n cleşte“ (Mihu Dragomir, Stelele păcii, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 12);

*

„Niciodată parcă n-am urît mai tare
Haitele flămînde de un nou război“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 117);

*

„Şi-am simţit iarăşi cum se asmute
haita sălbatecă după vînat.” (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 17-18);

După HAITĂ vine, în ierarhia frecvenţei cu care sînt utilizate, concretizările zoologice.
În caracterizarea duşmanului extern ne vom întîlni astfel cu o adevărată faună:

LUPI:

„Lup viclean şi ucigaş
Pielea oii o-mbrăcaşi“ (Aurel Rău, Mesteacănul, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 49);

*

„Dar lupii… N-au pierit.
De zborul Primăverii li-i groază şi urît.
Stau dincolo de ape, sub cerul de cenuşă,
Pîndind cu ochi de gloanţe, în blănuri pînă-n gît.“ (Eugen Jebeleanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 25);

*

„Da, fiara încă nu-i de tot răpusă.
Şi printre noi sclipeşte ochi de lup,
Tăiosul colţ şi gheara cea adusă,
Noi încă nu le-am smuls de tot din trup“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 169);

*

„Voi lupi flămînzi goniţi din ţara mea,
Ce rătăciţi în aste ceasuri
Prin jungle-ndepărtate, undeva,
Nu-mi pasă-n fond de urletul cumplit
Vibrînd în unda nopţilor albastre –
Mi-e silă doar de faptul c-aţi trăit
Sub cerul generos al ţării noastre“ (A. E. Baconski, Cîntece de zi şi de noapte, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 90).

*

„Ei sînt: trădătorii dintre greci,
Şi-ai lui Truman lupi: americanii-s“ (Mihai Beniuc, Măslinul, în Poezia nouă în RPR, ESPLA, Bucureşti, 1952, pg. 69).

CÎINI:

„Cîinii blestemaţi de domni
Ce făceau moarte de om“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 69);

*

„Cîini de se tot bat în neştire
pe clăi de dolari şi pe lire“ (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 35).

ŞACALI:

„Din viziunile de piatră
Şacalii ies în lume, latră,
Cu măşti pe bot – moderne fiare –
Moderne arme ţin în ghiare,
Turbînd, cu boturile-n spume,
S-apucă-n haite peste lume,
De parcă spaţiul nu-i încape
Pe monştrii suri de peste ape.“ (Eugen Frunză, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 323);

*

„Ard ruguri la marginea serii
Luminînd şacalii britanici“ (Radu Boureanu, Sîngele popoarelor, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1948, pg. 50).

ŞERPI, VIPERE, BALAURI, NĂPÎRCI:

„A ieşit la drum ca toţi să-l vadă
Şarpele cu clopoţei în coadă.
Şarpe, cînd te doare capul
Ieşi în drum de-ţi cată leacul.
Sîsăie din limbă ca dolarul
Cînd bancherii-şi umplu buzunarul” (Mihai Beniuc, Trăinicie, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, p. 84-85);

*

„Ne clocoteşte ura din adînc
pentru toţi şerpii tupilaţi în scorburi“ (Eugen Frunză, Holde, Colecţia Contemporanul, Bucureşti, 1949, pg. 46);

*

„Nimic nu mă-nspăimîntă
Nici şerpii, nici şacalii“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 79);

*

„Nimic şi nimeni nu ne mai desparte:
nici norii-n zări, nici şerpii sub pingea!“ (Marcel Breslaşu, Stanţe despre marea sărbătoare în culegerea „Partidului“, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 72)

*

„Ascultă, poete!
Şuieră vipere“ (Eugen Frunză, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 68);

*

„Mai s-aţin, la răscruci, veninoşii balauri” (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 39);

*

„Se zbate crunt negrul balaur
Pe frunze galbene, roşcate, –
Se zbate pe-un morman de aur
Şi pe bancnote-nsîngerate“ (Mihai Beniuc, Mărul de lîngă drum, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 81)

RÎME, VIERMI, OMIZI:

„Nu rîmelor morţii bolnave
Ci şoimilor vieţii în sbor
Li-s căile lumii deschise
Spre marele timp viitor“ (Eugen Frunză, Zile slăvite, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1951, pg. 16);

*

„Simţi primăvara, fata mea, cum vine?
De soare-s crîngurile lumii pline.
Şi dacă-n crînguri se tîrăsc omizi,
Nu pregeta sub tălpi să le ucizi.
În mic e gestul ce-l vom face-n mare
Cu viermii lumii, blîndele popoare“ (Radu Boureanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 143).

CUCUVĂI:

„Şi cucuvăile-n zorzoane
De flăcările milioane
Se-ascund cu aripi de cenuşe
Pe după bolţi, pe după uşe“ (Eugen Jebeleanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 49).

VIESPI:

„De secole, cuibul de viespi medievale
La crimele mari e părtaş;
Otravă coclită e-n guşile sale
Şi-n rugă e gînd ucigaş“ (Eugen Frunză, Zile slăvite, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1951, pg. 66);

PORCI:

„Urlă domnii? Vai şi-amar
Dac-ar fi să vină
Ca să-şi vîre porcii iar
Rîtul în grădină!“ (Eugen Frunză, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 45).

LILIECI:

„Se tem de flăcările roşii
Liliecii-n fracuri, pîntecoşii!“ (Eugen Jebeleanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 47).

GUZGANI:

„Dar nu ne pot privi măcar odată
aceşti călăi de douăzeci de ani,
guzgani crescuţi în borta lor ciumată
cu gînd să răspîndească’n lumea toată
faimosul mod de viaţă-american…“ (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 34).

VULPI:

„Din adăposturi veţi ieşi frumos
Aşa ca vulpile din vizuini,
Şi, domnule bancher burduhănos,
Zadarnic o să plîngi şi-o să suspini!“ (Mihai Beniuc, Trăinicie, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 121).

EREŢI:

„Şi fiecare mişcare-a sa tresare
În cursul larg, cuprinzător, al vieţii.
Deasupra-n nouri, mai plutesc ereţii,
Neputincioşi să-l sfîşie în gheare“ (Nina Cassian, În frunte, în culegerea Partidului, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 87);

ULI:

„Alelei, feciori de cîini,
Cum veţi mai plăti voi mîini,
Vipere cu limbi coclite,
Uli cu ghiare otrăvite“ (Nicolae Tăutu, Stînca de pe Tatra, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 69).

PĂIANJENI, ŢÂNŢARI, MUŞTE:

„Ca un păianjen sîngeros
Ce-ntinde plasa lui de moarte
Lăţit, cu trupul vanitos,
Clocea război, urzea rapoarte
Ca un păianjen veninos“ (Radu Boureanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 91-92);

*

„E timpul! Haitul a-nceput
Ţînţari, păingi şi muşte să deşarte
Pe unde treceţi, paşii voştri put“ (Mihai Beniuc, Furtuni de primăvară în Poezia nouă în R.P.R., E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 67);

RECHINI:

„Stau colţii stîncoşi, rechini furişaţi
Pe-a apei întindere vastă,
Dar ţinta nu-şi pierde al nostru cîrmaci
Căci are busolă măiastră“ (Letiţia Popa, Cîntec de Mai, Contemporanul din 1 mai 1953).

CORBI:

„Nu sîntem carne de ospeţe
Să afle corbii şi să-nveţe“ (Maria Banuş, op. cit., pg. 56);

*

„Geaba ţipă corbii pe dolari,
hăt încolo, peste munţi şi ape“ (Dan Deşliu, op. cit., pg. 95);

*

„Ar crede corbii glasul tot,
numai dolarul – savant
să-şi construiască agonia
să-nhaţe rîtul tîlhăresc
din nou, orezul chinezesc
şi sondele din România“ (Dan Deşliu, op. cit. pg. 268).

Iată, așadar, o listă bogată de imagini despre imperialismul american, întruchipat de Truman, din care presa rechiziționată și-ar putea alege în voie, pentru a stîrni ura față de imperialismul rus, întruchipat de Vladimir Putin.

sursă articol