Actualitate

Ion Cristoiu, despre evitarea luării de măsuri de relaxare: Stăpânii lui Klaus Iohannis îi cer acest lucru?

Publicat: 06 mai 2020

Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu încearcă să desluşească motivul pentru care România este codaşa ţărilor europene în luarea măsurilor privind relaxarea după 15 mai şi nu exclude existenţa unui interes al marilor puteri, al căror instrument este preşedintele Klaus Iohannis.

Preocupat de dedesubturile întârzierii relaxării restricţiilor după încetarea stării de urgenţă, Ion Cristoiu a purtat un dialog pe acestă temă cu analistul şi consultantul politic Cozmin Guşă. În opinia jurnalistului, pierderea startului în materie de relaxare este o enigmă în condiţiile în care, la capitolul restricţii, România a imitat “slugarnic” alte ţări europene, informează Mediafax.

Răspunzând acestei întrebări a lui Ion Cristoiu, Cozmin Guşă a precizat că la noi, unde consumul asigură supravieţuirea unei economii preponderent a serviciilor, deschiderea restaurantelor e o măsură de relansare economică şi nu una de relansare a distracţiilor.

Ca urmare, consultantul politic se întreabă dacă nu cumva există un interes al marilor puteri ca noi să rămânem în urmă cu măsurile de relansare şi, prin asta, să ne afundăm şi mai mult în dezastru. Pentru că marile puteri nu sunt gata să ne asigure consumul cu produsele lor, şi, în aceste condiţii, românii ar fi fost obligaţi să-şi producă singuri ceea ce au nevoie, susţine Cozmin Guşă O opinie căreia Ion Cristoiu îi răspunde cu o întrebare retorică: Ar fi convenit asta Stăpânilor lui Klaus Iohannis?

Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Marţi, 5 mai 2020, interlocutorul meu la cristoiuTv a fost Cozmin Guşă. De la debutul acestui canal pe youtube, la care s-au abonat deja peste 9000 de telespectatori, numărul celor intervievaţi de mine a atins cifra de 33. Interviurile sunt zilnice. Se transmit în direct de la 18 la 19, cu excepţia zilei de luni, când încep la 17 şi termin la 18, pentru a intra în direct la Marius Tucă Show. Telespectatorii pot pune întrebări în direct invitatului prin sistemul postărilor. Evident, înjurăturile sunt şterse. Nu pentru că aş suferi când cineva mă înjură (am treizeci de ani plini de înjurături), ci pentru că astfel se încarcă inutil pagina cu întrebări, chiar şi incomode ale celor care nu sunt troli plătiţi de partide şi de Servicii.

De ce Cozmin Guşă?

Am mai scris, cred, dacă n-am mai scris, o fac acum, că interviurile la cristoiuTv sunt un prilej de mare satisfacţie intelectuală pentru mine. Mulţi mă întreabă ce urmăresc prin reîntoarcerea la una dintre misiunile de bază ale jurnalistului pur şi simplu. Nu urmăresc vreun câştig material. Nu urmăresc nici un anume număr de accesări. Pur şi simplu îmi place să discut timp de o oră cu cineva despre pandemie, despre ce va urma, despre personalitatea respectivului. Şi-mi place, pentru că sunt un om curios. Aş putea tăifăsui cu interlocutorul la o cafenea sau pe o bancă, în parc. Cum însă aşa ceva e imposibil în condiţiile de azi, stau de vorbă cu cineva (totdeauna mai deştept decât mine) prin intermediul unei televiziuni on line. Televiziune care e urmărită de mai mulţi abonaţi. Practic, aşadar, un taifas de cafenea urmărit de alţii. Nu ştiu dacă telespectatorilor le place interviul. Nu ştiu dacă învaţă ceva din zicerile interlocutorului. Mie îmi place. Eu învăţ din spusele interlocutorului.

Pe Cozmin Guşă l-am urmărit expunându-şi viziunea despre Coronavirsus într-un serial întitulat Cum ne salvăm din toamnă? Am remarcat imediat că serialul mărturisea un analist român care se înscria în dezbaterea planetară despre Criza de Sănătate şi mai ales despre urmările acestei Crize asupra situaţiei geoglobale. Dacă nu singurul analist care-şi permitea o asemenea abordare, atunci măcar printre puţinii analişti care au făcut-o. Despre încercarea prin care a trecut şi mai trece omenirea, la nivel mondial s-a angajat o dezbatere aprinsă. Noi, românii, nu suntem prezenţi în spaţiul acestei dezbateri. Nici prin cârmuitorii noştri, nici prin politicienii noştri, nici prin analiştii noştri. Deoarece în postdecembrism nu e prima oară când noi, românii, ne consumăm inteligenţa doar pe plan intern, evitând implicarea în dezbaterea de dincolo de hotare, am discutat, după cum era de prevăzut, chiar cu Cozmin Guşă. Domnia sa a găsit una dintre explicaţii şi în conştiinţa că intervenţiile noastre n-ar fi luate în seamă. Cine să se intereseze de opinia românilor într-o chestiune de interes mondial? Cozmin Guşă mi-a atras atenţia că firava importanţă deţinută de România în context mondial e dezvăluită şi de faptul că la Bucureşti nu există nici un corespondent străin al vreunei instituţii de presă planetare. Când ţine să apară un articol despre România marele gazete ale lumii apelează la un colaborator român, de cele mai multe ori cunoştinţă întâmplătoare a cuiva din redacţie.

Lipsa noastră de importanţă în ultimii 30 de ani îşi are cauza în absenţa unei poziţii proprii a României în chestiunile controversate ale Europei şi ale Lumii.

De ce s-ar interesa presa de nivel planetar de poziţia noastră câtă vreme prin Klaus Iohannis, de exemplu, noi n-avem nici o poziţie nici măcar în problemele UE. Preşedintele participă la Consiliul Uniunii în simpla postură de dătător din cap la ce spune Angela Merkel. Aş adăuga acestei explicaţii şi una care ţine de limba română. Pe Netflix poate fi vizionat sezonul întâi din serialul Râse of Empires: Ottoman, sezon dedicat Cucerii Constantinopolului. Realizat după reţeta folosită la Imperiul Roman, serialul practică amestecul între filmul artistic şi filmul documentar. Unul dintre cele două personaje centrale ale filmului e Giovanni Giustiniani Longo, genovezul care a apărat până în ultimul moment Zidurile Oraşului. Despre Giustiniani Longo am publicat un eseu de 50 de pagini despre care pot afirma, fără şovăire, că e unul dintre cele mai bune texte scrise în ultima vreme despre Genovezul invocat în toate istoriile Căderii Constantipolului, urmare şi a unei vizite făcute la Palatul familiei Giustiniani de pe Via dei Giustiniani de la Genova. Textul e însă în limba română. Cine din alte părţi ale lumii să-l citească pe internet într-o asemenea limbă, care nu e nici măcar limba italiană?!

Am discutat cu Cozmin Guşă şi multe alte lucruri. Printre ele s-a numărat şi ceea ce eu consider aberaţia românească. Potrivit autorităţilor România va aplica primele măsuri de relaxare abia pe 15 mai 2020. Alte ţări europene, unele mult mai lovite decât noi de Pandemie, au trecut deja la reluarea vieţii prin măsuri mult mai largi decât vom trece noi peste mai mult de o săptămână. De ce această întârziere, din toate punctele de vedere dezastruoasă, pentru că reluarea vieţii cât de cât normale înseamnă relansarea economiei? România, care va reveni la normal abia din 15 mai, mult în urma altor ţări europene, va pierde un start luat deja de multe ţări chiar vecine, precum Ungaria Bulgaria? E o întrebare pe care i-am pus-o lui Cozmin Guşă în emisiune zicând că e o enigmă pentru mine situaţia asta, în condiţiile în care, în materie de restricţii, am imitat slugarnic alte ţări europene. Dacă imităm slugarnic pe alţii, de ce n-o facem şi acum? Cozmin Guşă a răspuns începând prin a preciza că mai ales la noi, unde consumul asigură supravieţuirea unei economii preponderent a serviciilor, deschiderea restaurantelor e o măsură de relansare economică şi nu una de relansare a distracţiilor. De ce dăm noi drumul atât de târziu la revenirea la normal? Cozmin Guşă s-a întrebat la rându-i dacă nu cumva e un interes al marilor puteri ca noi să rămânem în urmă cu măsurile de relansare şi prin asta ca noi să ne afundăm şi mai tare în dezastru. Nu de alta, dar marile puteri nu sunt gata să ne asigure consumul cu produsele lor. În absenţa acestora, am fi fost obligaţi să producem noi pentru consumul intern. Ar fi convenit asta Stăpânilor lui Klaus Iohannis?!”





Comentarii
  • Amândoi opinenții sunt absolut idioți. Consumul este o soluție de relansare atunci când banii stau la ciorap(în bănci). Când banii nu există, ei trebuie produși(prin producție sau investiții). Banii sunt măsura activității. Nu poți consuma ce nu ai. Clar ?

Adauga un comentariu