Ion Cristoiu: „O premieră postdecembristă: Ceremonia intrării triumfale a lui Klaus Iohannis în clădirea Guvernului“ • Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Editia PDF

20 apr 2024

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie pe blogul său despre o premieră postdecembristă. Gazetarul scrie despre „ceremonia intrării triumfale a lui Klaus Iohannis în clădirea Guvernului“.

„În acest al doilea mandat, Klaus Iohannis nu obosește să ne surprindă cu fel de fel de inițiative, ale căror resorturi sînt greu de dibuit. Pot fi expresia unei lecturi harnice a sondajelor de opinie puse la dispoziție de SRI. Pot fi semnul unei dezlănțuiri zburdalnice după primul mandat, redus la cinci ani de stat pitit la Cotroceni ca și cum ar fi stat sub pat. Pot fi dovada unei gonflări peste marginile firescului ale Eului megaloman hrănit din abundență acum, cînd Opoziție nu avem și Sistemul instituțiilor de forță lucrează pentru el nonstop. După conferințele de presă ținute săptămînal, jucînd în viața lui cotidiană rolul unor masaje relaxante cu limbi pe post de mîini catifelate, după convocarea la Cotroceni a membrilor Guvernului la orice oră din zi și din noapte, după orgasmele electorale pe care și le provoacă pronunțînd Pe-Se-De, cu un e vecin celui din behăitul Mioriței, a venit rîndul unei inițiative cu valoare de premieră postdecembristă:

Intrarea triumfală în Clădirea Guvernului!

Joi, 5 noiembrie 2020, președintele Klaus Iohannis a participat la ședința de guvern.

Cel puțin așa ne informează Agenda președintelui, din ziua de 5 noiembrie 2020, ora 19: „Participare la ședința de Guvern.”

Participarea președintelui la ședința de Guvern e un simplu act administrativ, reglementat precis de Constituție. N-are nimic ieșit din comun, cu atît mai puțin un caracter magic.

Potrivit articolului 87 din Constituție: „Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și la cererea primului-ministru, în alte situații.”

Deși acest articol n-a fost revizuit, Klaus Iohannis nu l-a folosit în raport cu Guvernul – ultima lui participare la o ședință de Guvern a fost cea din 20 decembrie 2018. Participarea președintelui la ședințele de guvern are din punct de vedere constituțional un rost anume. Participarea îi dă șefului statului posibilitatea de a-și exprima direct punctul de vedere asupra posibilelor decizii ale Guvernului într-o chestiune care ține și de responsabilitățile președintelui. În aceste condiții, președintele are dreptul să participe și dacă primul ministru refuză, deși cutuma democratică presupune că președintele și premierul se înțeleg în prealabil în legătură cu participarea. Prin aceasta se poate explica prezența lui Klaus Iohannis la ședința de Guvern din 18 ianuarie 2017. Aflînd de la Servicii că Guvernul Grindeanu ar putea discuta Ordonanța de urgență privind grațierea, Klaus Iohannis a găsit de cuviință că-și poate folosi prerogativa de a participa pentru a opri acțiunea Guvernului. Dacă Guvernul avea de gînd să adopte OUG în materie penală nu știm nici acum. Cred mai degrabă c-a fost vorba de o manevră politicianistă a lui Klaus Iohannis, menită să arate Tefeliștilor că el veghează.

De atunci, Klaus Iohannis a mai participat la o singură ședință de Guvern în virtutea prerogativelor constituționale, cea din 20 decembrie 2018, a Guvernului Dăncilă, consacrată preluării de către România a președinției UE. A fost pentru președinte un prilej în fine de a invoca drept temei al acțiunii sale Constituția:

„În deschidere, voi face, pe scurt, câteva remarci legate de prezența mea în această ședință de Guvern.

Există întrebări, există discuții, și în spațiul public, poate și între dumneavoastră, și vreau să lămurim aceste chestiuni înainte să procedăm la ședința de Guvern propriu-zisă.

Participarea mea la ședința de Guvern are loc în virtutea atribuțiilor conferite Președintelui României de Constituția României.”

De la venirea la putere a Guvernului minoritar Ludovic Orban, în octombrie 2019, Klaus Iohannis n-a participat la nici o ședință de Guvern, deși au fost multe în care s-au discutat și chestiuni din aria de responsabilitate a președintelui. Prezența la ședința de inaugurare a Guvernului Ludovic Orban (6 noiembrie 2019) o putem considera participare la instalarea Guvernului și nu la o ședință de Guvern în virtutea prerogativelor constituționale. A preferat să cheme Guvernul la Cotroceni. Asta deoarece el a ținut și ține morțiș să arate Națiunii că Guvernul Ludovic Orban nu e un Guvern PNL, cum spune Constituția, ci Guvernul Meu, un Guvern alcătuit nu din miniștri, ci din băieții de prăvălie ai Cotrocenilor. Dacă participarea la ședințele Guvernului e constituțională, reglementată însă precis, pentru ca Președintele să nu călărească Guvernul, chemarea Guvernului la Cotroceni contrazice flagrant Constituția.

Joi, 5 noiembrie 2020, Guvernul a avut programată o ședință consacrată – potrivit programului oficial, dat publicității – măsurilor de protecție care trebuie luate pentru a stăvili asaltul Pandemiei. Măsurile țin exclusiv de Guvern, deoarece se înscriu în hotarele stării de alertă, dependentă de Guvern. Participarea președintelui, la invitația premierului, ar fi avut menirea de a întări deciziile Guvernului sau, de ce nu? de a le dezvolta dacă nu chiar contrazice.

N-a fost așa.

Președintele a venit la Guvern precum Moise la evrei cu setul de Table ale Legii scrise de degetul lui Dumnezeu.

A venit ca să le transmită prin viu grai măsurile de protecție sanitară concepute de el pentru a fi transpuse în hotărîrea de Guvern.

După ce președintele a încheiat, premierul s-a grăbit să declare:

„Vă mulțumim, domnule președinte! Măsurile prezentate de domnul președinte trebuie transpuse în hotărârea de guvern privind starea de alertă în baza Legii 55 şi actelor normative.”

Impresia de moment tipic unui Cult al personalității e indiscutabilă.

Președintele n-a venit la Guvern pentru a participa la o ședință într-o chestiune ținînd de aria sa de responsabilitate.

A coborît din Olimpul Majestății Sale pentru a-i lumina pe miniștri în bezna minții lor provocate de Covid 19.

Și după ce le- a pus în aerul sălii, prin rostire, măsurile, lăsînd impresia că acestea vin de dincolo de înțelegerea lor, a membrilor Guvernului, care nu pot face altceva decît să le transpună în practică, Mărețul a plecat. Umili, neîndrăznind nici să privească dîra lăsată în urmă de Cel Venit, membrii Guvernului s-au apucat să transpună în Hotărîrea ședinței de Guvern Prețioasele indicații.

Nimeni nu și-a permis să conteste sau măcar să nuanțeze vreuna din măsurile cu care a coborît din Ceruri Nemuritorul Klaus Iohannis la muritorii de la Victoria.

Constituția nu stabilește raporturi de sclavie între Președinte și Guvern. Cu toate acestea, joi, 5 noiembrie 2020, România a trăit un moment asemănător venirii la o ședință a Divanului a însuși Măritului Padișah. De subliniat că Sultanul nu participa la ședințele Divanului, conduse de Marele Vizir. Le urmărea printr-o gaură făcută în perete. Cînd venea însă, membrii Divanului nu-și reveneau zile întregi din fericirea de a-i fi făcut temenele.

Admițînd că Klaus Iohannis, în mărita-i înțelepciune, a gîndit niște măsuri pe care mintea miniștrilor în frunte cu premierul n-ar fi putut nici să le dea tîrcoale, se pune întrebarea de ce nu le-a trimis președintele printr-un e-mail.

Păi, dacă ar fi procedat așa, Klaus Iohannis nu s-ar fi putut bucura de ceea ce am putea numi Ceremonia intrării triumfale în Clădirea Guvernului.

Klaus Iohannis a fost primit la coborîrea din mașină de către premier. Acesta l-a însoțit, supus, în timp ce urca scările. Pînă la ușa sălii, deschisă fără ca președintele să pună mîna pe clanță, drumul, destul de lung, deși trecea pe lîngă birouri, a fost pustiu. Angajații Guvernului au primit consemn să stea înăuntru și nici măcar să nu respire, pentru a nu tulbura Divinul mers.

Toate aceste fapte de Ev Mediu timpuriu se petrec în anul de grație 2020.

An în care ceremoniile de tip imperial nu se mai poartă nici măcar în Caraibe.

În toată lumea civilizată conducătorii de popoare se străduiesc să întrețină imaginea de simpli funcționari ai Statului, de oameni care merg la președinție ca la serviciu.

Funcția de președinte e văzută și înfățișată ca una în serviciul public.

Pentru Klaus Iohannis, așa cum ne-a arătat Ceremonia participării la ședința de Guvern, funcția de președinte e una secretoare de solemnități pompoase.

Cînd îl vezi pe Klaus Iohannis în plin exercițiu de președinție sacralizată ai impresia că auzi trecînd fanfara militară“, scrie Ion Cristoiu pe blogul său.

Urmăriți BZI.ro și pe