Ion Cristoiu: PMP la locale – marea victorie a unui partid mic

Ion Cristoiu scrie, pe blogul său despre victoria înregistrată de PMP la alegerile locale. Într-un editorial, cunoscutul jurnalist considera că PMP este singurul partid care poate fi declarat câştigător la alegerile locale mai ales în contextul în care toate celelalte partide mici au înregistrat scoruri sub pragul electoral. În altă ordine de idei, Ion Cristoiu anunţa o victorie a PMP şi la alegerile parlamentare pentru că, în aceste momente, partidul creat de Traian Băsescu are structuri puternice în toată ţara. Redăm, integral, editorialul realizat de Ion Cristoiu:

Biroul Electoral Central a dat publicității, vineri, 9 octombrie 2020, rezultatele finale ale alegerilor locale. „Dat publicității” e un fel de a spune. Instituția responsabilă cu administrarea scrutinului din 27 septembrie 2020 a pus pe site rezultatele, pe furiș, fără a anunța presa. Cum asta s-a întîmplat pe întuneric, putem spune că virusul Noaptea ca hoții! a lovit și BEC. Folosirea lui Pe furiș în publicarea rezultatelor finale e cu atît mai ciudată cu cît, întîia oară în postdecembrism, rezultatele finale ale scrutinului local s-a dat publicității după aproape două săptămîni de la scrutin. În toată această perioadă, BEC s-a zidit într-o muțenia antidemocratică. N-a reacționat prompt și convingător la scandalurile de fraudare a alegerilor, n-a răspuns acuzațiilor privind folosirea unui soft îndoielnic, n-a explicat de ce întîrzie atîta rezultatele finale.
Comportamentul aberant al BEC a hrănit atmosferă de neîncredere în corectitudinea scrutinului.

Am analizat pînă acum, pe baza rezultatelor parțiale, prestația PSD și a USPLUS la locale în pregătirea parlamentarelor din 6 decembrie 2020. Rezultatele finale stabilite oficial îmi dau posibilitatea să mă ocup și de un partid mai mic, PMP.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Precizia rezultatelor finale e un avantaj pentru cine caută să deslușească prestația partidelor.
Dacă PNL e perdantul scrutinului local prin raportare la pretenții, PMP e cîștigătorul.

Raportarea la rezultatele obținute la localele din 5 iunie 2016 se impune:

Alegerile din 5 iunie 2016:

Consilii județene:
368.985 voturi (4,46%) și 41 mandate (2,85%)
Consilii locale:
360.035 voturi (4,30%) și 1.315 mandate (3,260%)
Consiliul general al Municipiului București:
40.481 voturi (7,14 %) și 4 mandate (7, 27%)
Primari:
304.924 voturi (3,57%) și 18 mandate (0,56%)
Alegerile din 27 septembrie 2020:

Consilii județene:
423.147 voturi (5,88%) și 67 mandate (5,00%)
Președinți de consilii județene:
406.453 voturi (5,59%) și niciun mandat
Consilii locale:
420.791 voturi (5,72%) și 2.137 mandate (5,36%)
Consiliul general al Municipiului București:
51.001 voturi (7,82%) și 5 mandate (9,09%)
Primari:
353.005 voturi (4,73%) și 50 mandate (1,57%)
La toate capitolele, de la votul politic, pentru consilii județene pînă la votul pentru primari nu remarcăm vreun salt spectaculos. Practic diferențele dintre 2020 și 2016 se învîrt în jurul cifrei de 1%. Nici la Consiliul general al Bucureștiului, unde s-a vorbit de un scor surprinzător, nu putem invoca un salt. În 2016, 7,14%, și 4 mandate, în 2020, 7,82% și 5 mandate.

Și cu toate acestea putem vorbi de un succes.
De un mare succes.

Aprecierea izvorăște nu din cifre, ci dintr-o complexitate de factori care trebuie luați în seamă în radiografia rezultatelor obținute de PMP:

PMP se numără printre partidele mici dintr-o parte sau din alta a eșichierului politic. Rezultatele sale trebuie comparate cu cele ale Pro România și ALDE. Pro România 4,95% și ALDE 2,91%. Dintre partidele mici, PMP e cel care a supraviețuit întrecerii din 27 septembrie 2020.
PMP s-a clasat la toate capitolele pe locul al 4-lea, după PNL, PSD și USR. E acolo, în top.
Partidele mici s-au confruntat cu Fenomenul radicalizării electoratului, divizarea Stînga – Dreapta.
În partea Stîngă, scrutinul a dus cele mai multe voturi la PSD. Nici Pro România și nici ALDE n-au reușit să rupă din voturile Pro PSD.
În partea Dreaptă, bătălia a fost crîncenă. Pentru același electorat s-au confruntat trei formațiuni:
PNL, USRPLUS și PMP.
PMP părea victimă sigură. Cu toate acestea, el a reușit să obțină voturi atît de la PNL, cît și de la electoratul propriu.

Cum se explică succesul PMP?
La această întrebare, răspunsul venit în chip automat e:
Prin intrarea în cursă a lui Traian Băsescu pentru Primăria București.

Traian Băsescu s-a clasat pe locul trei. Contrar așteptărilor n-a obținut nici măcar locul al doilea și contrar așteptărilor, după scrutin, nimeni n-a făcut caz de adevărul că e prima înfrîngere a politicianului Traian Băsescu la un scrutin.

Rămîn credincios tezei că Traian Băsescu ar fi fost, dacă ar fi învins, Primarul providențial, așteptat de 30 de ani de București. Primarul care vrea să administreze Bucureștiul și nu ca să folosească funcția drept trambulină pentru un salt politic. Primarul care să nu depindă de un partid. Din acest punct de vedere, deși categorisit ca independent, Nicușor Dan va depinde de PNL. Cedările sale dinainte de a prelua funcția la ceea ce el a acuzat a fi politica populistă se explică prin teama PNL de a nu pierde voturi la București prin măsuri de austeritate luate de Nicușor Dan înainte de 6 decembrie 2020.

De ce n-a cîștigat Traian Băsescu?
Din același motiv pentru care a cîștigat în 2004:
S-a votat politic, după schema Pro PSD – Anti PSD.

Ar fi greșit dacă am pune scorul bun pe țară pe seama scorului obținut de PMP la București. La Consiliul general, din cîte se vede, diferența față de 2016 e mică.
Traian Băsescu a contribuit la scorul bun al PMP prin ruperea de la PNL a unei însemnate părți din electoratul PDL. L-a ajutat la așa ceva și nerozia PNL de a refuza PMP, partidul lui Băsescu, participarea la Coaliția de Dreapta din Capitală. Pînă atunci PMP mai că se dizolvase în PNL prin participarea la Guvernare și prin sprijinirea Guvernului Orban.
Nedreptatea făcută PDL-ului din PNL prin excluderea lui Traian Băsescu din Coaliția de Dreapta a făcut ca mulți alegători PNL+PDL să voteze PMP.

Întrebarea care se pune e următoarea:
La parlamentare Traian Băsescu nu va mai putea candida. Listele deja întocmite arată că nu s-a pus problema.
Înseamnă asta că PMP pleacă din start perdant?
Evident, nu.

Mai întîi că spre deosebire de alte partide mici, PMP are structuri temeinice în teritoriu, făcute de pe vremea cînd Traian Băsescu era președinte. Eugen Tomac a fost invitatul meu la un interviu pe cristoiuTv. Mi-am dat seama atunci că, la fel ca Elena Udrea, Eugen Tomac suferă de Sindromul Umbra lui Băsescu. PMP se confundă atît de tare cu Traian Băsescu încît analiștii nu iau seamă la personalitatea lui Eugen Tomac. Puțină lume știe că Eugen Tomac are mînă liberă în partid de la Traian Băsescu în privința deciziilor interne.

Evident, chiar dacă Traian Băsescu nu candidează, PMP tot se va folosi de imaginea sa, măcar fotografică. Presupun că o candidatură a Elenei Băsescu ar întări imaginea de bătălie dusă de PMP-ul lui Traian Băsescu. În plus ar fi o răsplată necesară a celor din PMP pentru angajarea lui Traian Băsescu în bătălia pentru partid prin acceptarea posturii de candidat la primăria Capitalei.
Se vor fi gîndit și cei din PMP la așa ceva?