Jurnalistul Ion Cristoiu scrie despre faptul că lucrurile din USR par să se fi liniștit după ce Dacian Cioloș și-a dat demisia. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalist pe propriul blog:
La USR lucrurile par să se fi liniștit. Criza a trecut. Lovitura de stat din partid a avut drept obiectiv preluarea Puterii de către Cătălin Drulă. Și Cătălin Drulă a preluat-o fără probleme. Rar s-a putut întîlni în istoria postdecembristă o Lovitură de stat de o catifea atît de moale. Abdicatul, Dacian Cioloș a acceptat Lovitura cu o resemnare. O resemnare stranie s-a manifestat și în rîndul liderilor PLUS, mulți, dacă nu toți, oameni de-ai lui Dacian Cioloș. Niciuna dintre personalitățile PLUS n-a schițat un bombănit:
Anca Dragu, propulsată de Dacian Cioloș, șefa Senatului, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, puși de Dacian Cioloș miniștri, Dragoș Tudorache, prietenul lui Dacian Cioloș. Atît ei cît și Dacian Cioloș au îndoit genunchiul în fața noului Bey al Tribului numit USR. S-a declarat vasal și Dan Barna, cel care visa cu ochii deschiși să revină la șefia USR. Cît despre cîștigător – Cătălin Drulă- acesta se manifestă ca un veritabil Stăpîn al Tribului. Dă interviuri în care își expune Programul, pregătit cu mult înainte de Lovitura de Stat, refuză orice discuție despre programarea Congresului, vorbește și decide în numele USR fără a mai invoca forumul colectiv de conducere.
Evenimentul numărul unu al acestei perioade îl constituie, așadar, Lovitura de stat de catifea de la USR. Deși eveniment spectaculos, cu efecte nebănuite în relația Putere-Opoziție, schimbarea de Putere de la USR a trecut practic neobservată de Presa zisă și independentă.
A trecut neobservat, ba chiar, dacă ne gîndim bine, într-o tăcere stranie, un alt eveniment care ține de USR:
Scoaterea din joc a lui Dacian Cioloș.
Cine e Dacian Cioloș n-are nici un rost să reamintesc. CV-ul îl dezvăluie drept una dintre marile personalități politice postdecembriste.
Ministru al Agriculturii, Comisar UE, premier al României, fondator al unui partid – PLUS, europarlamentar, lider al Grupului Renew Europa din Parlamentul European, copreședinte al Alianței PLUS-USR, premier desemnat, președinte al USR, ales la Congresul din 20 octombrie 2021.
Puțini sînt politicienii români postdecembriști cu o biografie în plan intern și în plan internațional.
L-am urmărit pe Dacian Cioloș în evoluția sa încă din clipa cînd a devenit premier al României. PSD-iștii l-au denunțat ca premier al unui Guvern slab. Să nu uităm însă că Dacian Cioloș a fost premier al unui Guvern tehnocrat, fără sprijin în Parlament și, mai ales, că a pregătit alegerile din 2016 fără nici o încercare de a-și face vreun avantaj din funcția de premier.
După opinia mea, momentul cînd Dacian Cioloș s-a dezvăluit ca o personalitate a scenei noastre politice a fost cel al desemnării ca premier de către Klaus Iohannis. Prin contrast cu Florin Cîțu, Dacian Cioloș s-a afirmat ca un excelent comunicator, conferințele sale de presă fiind bijuterii ale genului. Despre această afirmare scriam într-un comentariu din 21 octombrie 2021:
„În chip fatal, fără să fi dorit asta Klaus Iohannis, perioada 10 octombrie 2021 – 20 octombrie 2021 a propulsat pe scena politică, ba chiar și pe scena publică, o personalitate care îl eclipsează pe Klaus Iohannis ca lider al Dreptei.
În toată această perioadă românii au putut să vadă, afirmat ca personalitate de Dreapta, un politician calm, cumpătat, care nu și-a pierdut o clipă cumpătul, ținînd conferințe de presă, vorbind în public. O personalitate de Dreapta total diferită de Klaus Iohannis și de Florin Cîțu.
Alcătuind Programul de Guvernare, desemnînd miniștrii, Dacian Cioloș s-a afirmat definitiv ca președinte al USR. Nimeni n-ar crede de acum încolo că e un președinte fără putere. Nu doar în partid, dar și în opinia publică Dacian Cioloș s-a afirmat ca președinte al USR. Fostul președinte – Dan Barna – a trecut în plan secund.
Nu știu dacă Dacian Cioloș a premeditat acești pași cînd s-a autopropus premier. Cunoscuții susțin că n-a jucat o comedie, că e genul de om care își ia în serios orice misiune asumată sau primită.
Sigur e că între 10 octombrie și 20 octombrie 2021, pe partea Dreaptă a scenei politice și chiar pe întreaga scenă politică, s-a ivit un mare concurent al lui Klaus Iohannis.
Fără a sări calul precum Ludovic Orban, Dacian Cioloș s-a manifestat ca un lider de Dreapta, total independent de Klaus Iohannis.
Fie și din acest punct de vedere Dacian Cioloș merită aplauze.”
De la acest comentariu au trecut patru luni și ceva.
Azi, 10 februarie 2022, Dacian Cioloș nu mai e nimic. A pierdut șefia USR într-un chip incredibil pentru un politician cu experiența sa deosebită. Cum să mergi în fața unui BN ostil, dominat de oamenii lui Dan Barna, cu amenințarea că vei demisiona dacă nu ți-l aprobă? Orice om politic, fie el și copil de grădiniță într-ale politicii, pipăia terenul și, dacă vedea că e în minoritate, acționa în consecință. Fie evita confruntarea, fie încerca să-și înfrîngă adversarii. Putea face asta căutînd să-și atragă cîțiva oameni de-ai lui Dan Barna de partea sa. Putea face asta luîndu-și drept aliată opinia publică. Programul ar fi trebuit pus în dezbaterea membrilor USR și a opiniei publice.
Dacian Cioloș n-a făcut nimic pentru a-și impune Programul. L-a prezentat într-o ședință închisă a BN, împreună cu amenințarea cu demisia. Cînd complotiștii (care urmăreau promovarea lui Cătălin Drulă) au reacționat violent, Dacian Cioloș a reacționat moale, lăsînd impresia că s-a resemnat deja cu înfrîngerea. O stranie resemnare a dovedit și după demisie. De ce nu s-a revoltat împotriva Loviturii de stat? De ce nu și-a chemat în ajutor colegii din PLUS? De ce n-a denunțat mizeria Complotului?
Încă din ziua Conferinței de presă în care și-a anunțat demisia am remarcat strania resemnare a lui Dacian Cioloș. Un politician dotat cu experiența sa ieșită din comun, dar și un politician care se anunța un candidat la prezidențiale cu șanse mari de a deveni președintele României în 2024 a acceptat înfrîngerea printr-o Lovitură de stat ca și cum ar fi fost un începător într-ale bătăliei pentru putere.
A fost executat pur și simplu Dacian Cioloș de adversarii mai abili decît el sau plecarea din fruntea USR a fost rezultatul unui tîrg cu forțe mai puternice decît el?
Indiferent de răspuns un lucru e sigur:
Prin pierderea șefiei în USR, Dacian Cioloș a ieșit din jocul politic. E greu de imaginat că va mai reveni în prim-plan. Altfel ar fi stat lucrurile dacă el ar fi rupt PLUS de USR. Partidul condus de el ar fi ocupat un loc aparte în cadrul Dreptei. Ar fi fost undeva la mijloc între cumsecădenia PNL și agresivitatea USR.
Cum însă Dacian Cioloș s-a resemnat să fie simplu soldat în Armata USR condusă de Cătălin Drulă, e greu de crezut că va mai avea un cuvînt de spus în politică.
Putem vorbi deja de un recviem pentru politicianul Dacian Cioloș.
Uimindu-ne din nou de cît de ușor dispar în postdecembrism stele de pe bolta politicii.