Ion Cristoiu: Un prim pas în pleoștirea electoratului USRPLUS în perspectiva parlamentarelor • Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Editia PDF

20 apr 2024

Ion Cristoiu explică, pe blogul său, ultimul comunicat trimis de USR-PLUS. Jurnalistul consideră ca respectivul comunicat dezvăluie o realitate moldo-valahă. Redăm, integral, articolul publicat de Ion Cristoiu:

Un Comunicat trimis de USRPLUS luni seară ne dezvăluie o realitate moldo-valahă suficient de gravă ca să ne îngrijoreze pe noi, românii. Asta nu înseamnă însă că ne va îngrijora. Fapte și evenimente din ultima vreme, care în alte locuri ar fi dus la căderea Guvernului, au fost și sînt tratate de români sub semnul unei stări căreia eu i-am zis dînd și titlul unei cărți de satiră, Veselia generală. Numirea în funcția de șef al Oficiului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a unei persoane care și-a făcut rost de o diplomă de Bacalaureat falsificată, el avînd doar 10 clase de liceu, nici măcar 12, cum se întîmplă cu mulți liceeni care au căzut la Bacalaureat, ar fi dus în altă țară la căderea Guvernului. Opoziția ar fi introdus Moțiune de cenzură. Avînd în vedere că principalul responsabil de numirea într-o astfel de funcție a unui escroc semidoct e ministrul de Finanțe Florin Cîțu, acesta ar fi trebuit să-și dea demisia de onoare. Florin Cîțu continuă să delireze politic pe Facebook fără ca măcar premierul să-i fi cerut demisia și fără ca măcar Parlamentul să-l cheme să spună dacă era sau nu treaz cînd a garantat pentru o astfel de numire.

Ce spune Comunicatul USRPLUS?

„Cîteva clarificări referitoare la rezultatele alegrilor locale:
Situația din procesul-verbal de pe site-ul AEP este eronată cu privire la USR PLUS, astfel:

AEP a omis în mod eronat să pună în procesul-verbal rezultatele de la București.
Alianța USR PLUS a fost în mod eronat înregistrată sub mai multe nume de competitori electorali (ex. pt Brăila apare un competitor numit Alianța USR PLUS Brăila – deși este aceeași alianță ca în celelalte județe).
Rezultatele reale la votul politic pentru consiliile locale (cel mai relevant) sînt următoarele.
– USR PLUS a obținut 748.171 de voturi reprezentînd 9,34% din totalul voturilor valabil exprimate, adică 8.013.291 – USR PLUS a obținut 1.607 de mandate de consilieri

Aceste numere NU includ voturile și mandatele obținute în alianțe cu alte partide (de ex. Forumul Democrat al Germanilor din România sau PNL) ci doar pe cele obținute de USR și PLUS, separat sau împreună. În fapt, numărul de voturi și de mandate obținut este chiar mai mare, luîndu-le și pe acelea obținute în alianțe cu aceste terțe partide în considerare”.

Dintre aceste nereguli cea mai gravă mi se pare eliminarea din Procesul verbal al votului pe țară la consilii locale a votului de la consiliile locale din București.

Pentru a înțelege de ce protestează USRPLUS e musai să convocăm documentele.
Vineri, 9 octombrie 2020, Biroul Electoral Central (BEC) a făcut publice rezultatele alegerilor locale din 27 septembrie 2020. Din procesele verbale finale publicate reținem următoarele rezultate pentru alegerea consiliilor locale:

Partidul Național Liberal – 2.420.413 voturi (32,88%) și 14.182 mandate (35,54%)
Partidul Social Democrat – 2.090.777 voturi (28,40%) și 13.820 mandate (34,64%)
Alianța USRPLUS – 504.563 voturi (6,85%) și 1.207 mandate (3,03%)
Partidul Mișcarea Populară – 420.791 voturi (5,72%) și 2.137 mandate (5,36%)
Partidul Pro România – 381.535 voturi (5,18%) și 1.885 mandate (4,72%)
Uniunea Democrată Maghiară din România – 362.442 voturi (4,92%) și 2.360 mandate (5,91%)
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților – ALDE – 189.665 voturi (2,58%) și 861 mandate (2,16%).
Potrivit unui Proces verbal separat, dar de care nu s-a ținut cont în redactarea Procesului verbal pe țară, rezultatele pentru alegerea consiliilor locale de sector București sunt următoarele:

Alianța USR PLUS – 168.550 voturi (25,87%) și 49 mandate
Partidul Social Democrat – 157.839 voturi (24,22%) și 46 mandate
Partidul Național Liberal – 132.478 voturi (20,33%) și 38 mandate
Partidul Mișcarea Populară – 47.354 voturi (7,26%) și 13 mandate
Alianța Electorală PSD-PPU (Social-Liberal) – 37.756 voturi (5,79%) și 11 mandate
Alianța Pro București 2020 – 29.609 voturi (4,54%) și 5 mandate
Partidul Alianţa Liberalilor și Democraţilor – ALDE – 17.480 voturi (2,68%) și niciun mandat
Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) – 12.191 voturi (1,87%) și 4 mandate
Scorul obținut la consiliile locale de sector de către USRPLUS e uriaș. El clasează USRPLUS la votul politic pe București pe primul loc cu 25,87%.
Dacă s-ar fi inclus și consiliile locale de la cele șase sectoare, echivalente unor consiliile locale de localități însemnate, rezultatul pe țară obținut de USRPLUS ar fi fost de 9,33% și nu de 6,85%.

Mai mult ca sigur cetățenii se vor întreba: De ce face USRPLUS scandal că în punctajul final n-a fost trecut votul de la București, o dată ce acest vot e consemnat într-un proces verbal separat și se traduce în viață printr-un număr de consecințe locale la fiecare sector din București?
Răspunsul trimite la rolul important, major, aș spune, jucat de imaginea rezultatelor la locale în rezultatele de la Parlamentare.

Așa cum am mai scris, rezultatele obținute la locale au fost în postdecembrism punctul de plecare al bătăliei pentru parlamentare. Chiar și în vremuri normale, cînd alegerile locale au avut loc în iunie și parlamentarele în decembrie, deși intervalul a fost de șase luni, imaginea rezultatelor la locale a fost folosită de partide în Campania pentru parlamentare. Una e ca în comunicatul AEP, reprodus de întreaga presă, luat ca temei de analiză de toți comentatorii, să scrie că la votul la consiliile locale ai luat 9,33% și alta e că ai luat sub 7%.

E o diferență prea mare pentru ca rezultatul din Comunicat să nu creeze probleme USRPLUS în cele două luni de campanie.
Menționăm cîteva dintre ele:

1) Rezultatele la un scrutin contează mult în bătălia pentru putere din cadrul unui partid. Dan Barna și Dacian Cioloș sînt supuși în prezent unor atacuri venite de la adversarii din interiorul formațiunii, amplificate și de nemulțumirile stîrnite de alcătuirea listelor.

Din acest punct de vedere nu se poate să nu remarcăm că și în acest partid nou ridicat pe principiul Un altfel de politică listele stîrnesc scandaluri ca și în celelalte partide. E mai mult decît interesant că prezența cuiva pe lista de candidați nu e văzută de respectivul ca începutul unei îngrijorări, gen Aoleu, o să reușesc eu să fac o campanie care să-mi aducă prezența ca parlamentar, ci ca o răsplată, ca un cadou. Și ca orice cadou, fie el și o bombonică, prezența pe liste a cuiva e urmată de plecăciuni față de Conducere, în timp ce pentru cei excluși, de bombăneli față de conducere.

Revenind la oile noastre electorale să repetăm că documentul oficial al AEP se constituie într-un temei pentru amplificarea nemulțumirilor față de conducere.

Acolo unde, ca în cazul PNL, eșecul a fost prezentat și cu ajutorul evident al lui Klaus Iohannis, purtătorul de cuvînt al PNL, drept succes zdrobitor, conducerea a ieșit întărită de examenul localelor. Și una e ca în campanie un partid să intre cu o conducere tare, necontestată, ca în cazul PNL, și alta e să intri cu o conducere slabă, contestată, ca în cazul USRPLUS.

2) De ce s-a zbătut Klaus Iohannis să impună în spațiul public imaginea PNL de partid învingător, în conflict cu adevărul vieții?
Pentru că în perspectiva parlamentarelor, mai ales cînd ele urmează la doar două luni de la locale, contează enorm entuziasmul activiștilor, al membrilor de partid și al electoratului. În cazul USRPLUS acest entuziasm provocat de credința Am învins la locale! S-o reedităm la parlamentare! e mult mai important decît în cazul PNL. USRPLUS e o formațiune care se hrănește din entuziasmul unui electorat tînăr, pînă acum ținut departe de politică și din convingerea că domeniul nu e pentru el. Fie pentru că e mizer, fie pentru că e al profesioniștilor. USRPLUS s-a bazat și se bazează pe convingerea electoratului tînăr că merită să mergi la vot, că trebuite să te implici. În această muncă din convingere contează urieșește prezentarea scrutinului local ca unul în care ieșirea din case a avut efect:
USRPLUS a obținut un scor important.

Dacă prin Documente oficiale USRPLUS apare ca învins, nimic nu e mai lesne decît resemnarea electoratului tînăr, convins că nu se poate face nimic. Pînă la urmă, tot politicienii hîrșiți în rele cîștigă.

În prezent, USRPLUS e supus unei campanii mediatice alimentate pe șest de PNL și încurajate pe față de PSD, menite a pleoști entuziasmul electoratului tînăr. Amplificarea nemulțumirilor interne în legătură cu alcătuirea listelor e parte din această campanie.

Aș înscrie în ea și telenovela votului de la sectorul unu. Spre deosebire de Nicușor Dan, Clotilde Armand trece în ochii opiniei publice drept o USR-istă tipică. Victoriile lui Dominic Fritz și a lui Allen Coliban au fost strălucitoare și prin asta au contribuit la imaginea de succes a USRPLUS la locale. Dacă acestor două victorii li s-ar fi adăugat și victoria strălucită la sectorul unu a lui Clotilde Armand, ar fi fost vorba de un succes incontestabil al USRPLU la locale cu un rol important în crearea și întreținerea entuziasmului pentru parlamentare. Chiar dacă devine primar, și sînt sigur că va deveni, Clotilde Armand nu poate invoca o victorie răsunătoare. Telenovela fără sfîrșit a votului de la sectorul unu a pus în umbră victoriile USRPLUS din țară aducînd în prim plan victoria chinuită, contestată în Justiție, a USRPLUS la sectorul unu.
Din această perspectivă putem bănui că greșeala BEC n-a fost întîmplătoare.

Urmăriți BZI.ro și pe