Jurnalistul Ion Cristoiu realizează o analiză dura asupra USR-PLUS. Într-un editorial postat pe blogul personal, jurnalistul explica faptul că marele pierzător al alegerilor locale 2020 este USR-PLUS, partid care a pierdut importante procente comparativ cu alegerile europarlamentare. Redam, integral, întreaga postare publicată pe blogul lui Ion Cristoiu:
” Analiza prestației USRPLUS la localele din 27 septembrie 2020 se confruntă cu câteva dificultăți importante:
Dintre partidele participante la scrutin, USRPLUS a fost și este cel mai controversat. PNL și PSD au situații clare în presă. PNL e alintat de dimineață până seara de aproape întreaga presă. PSD în schimb e bumbăcit. Puținele site-uri și televiziuni pro PSD suferă de sindromul E rușinos să te afișezi pro PSD. În consecință, presa a declarat PNL câştigător al scrutinului, și PSD, marele învins.
În cazul USRPLUS situația e complicată din cauza controversei iscate permanent de formațiune. Presa pro PNL a evitat să se pronunțe asupra rezultatelor USRPLUS. Presa pro PSD a dus și după alegeri o campanie împotriva USRPLUS. Deși are mulți jurnaliști și influenceri de partea sa, USRPLUS nu beneficiază de o presă a sa.
Candidații USRPLUS (unii dintre ei) au obținut victorii spectaculoase. Nu atât prin punctaj, cât prin imaginea de învingători ai unor atotputernici adversari. Învingând baroni precum Nicolae Robu, George Scripcaru, Daniel Tudorache, candidații USRPLUS – Dominic Friz, Allen Coliban, Clotilde Armând au fost după alegeri vedete ale întregii prese. Una dintre cauze a stat și în faptul că au intrat în cursă ca niște necunoscuți. Că asta e cauză ne convingem remarcând că, deși a obținut un scor fantastic într-un mare oraș (78%), Constantin Toma de la Buzău a fost neglijat de presă. Câtă vreme nu alesese să fie adoptat de PNL, Nicușor Dan a trecut drept candidatul USRPLUS și drept consecință a fost vedeta acestor alegeri. Reducerea rezultatelor obținute de USRPLUS la victoria eclatantă în câteva locuri din țară a împins în plan secund analiza lucidă, lipsită de patimi. În opinia publică s-a creat convingerea că învingătorul acestor alegeri e USRPLUS. Cum puțină lume își face convingerile nu altfel decât din lectură doar a titlurilor, sunt sigur că USRPLUS trece ca fiind pe primul loc după acest scrutin.
USRPLUS e la al treilea examen electoral din postdecembrism. A candidat întâia oară la europarlamentarele din 26 mai 2029. A doua oară la prezidențialele din 10 noiembrie 2019. Având în vedere că USRPLUS a concurat până acum doar la europarlamentarele și la prezidențialele din 2019, comentatorul n-are posibilitatea de a reporta rezultatele de acum (ca în cazul PSD și PNL) la cei treizeci de ani postdecembriști.
Judecarea rezultatelor obținute de USRPLUS la localele din 2020 și, evident, profețirea rezultatelor de la parlamentare pot fi făcute corect numai prin luarea în considerare a cifrelor.
La alegerile locale din 27 septembrie, USR (în alianță cu PLUS) a obținut următorul scor:
La consiliul general al municipiului București: 26,98% ;
Votul la primării pe țară: 9,75% ;
Votul la consilii județene pe țară: 8,89% .
Aceste rezultate trebuie raportate în primul rând la rezultatele obținute în cele două alegeri din 2019.
La alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019, USRPLUS a obținut 22,36% din voturi.
Candidatul USRPLUS la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019, Dan Bârnă, a obținut 15,02% din voturi, clasându-se pe locul al treilea.
Un alt punct de raportare îl reprezintă creditarea dată de sondaje:
Sondaj IMAŞ la comanda Europa FM, 31 august: Alianța USR-PLUS – 18,3%
Sondaj CURS, realizat în perioada 28 august – 4 septembrie: USR-PLUS – 16%.
Sondaj Avangarde, realizat în perioada 3-7 septembrie: USR-PLUS – 17%.
Sondaj IMAŞ, la comanda Europa FM realizat în perioada 7023 septembrie: USR-PLUS – 17%.
Câteva concluzii:
USRPLUS a beneficiat de un răsfăț incredibil din partea caselor de sondare. Cifra s-a învârtit în jurul lui 17%. A obținut la votul politic în jurul lui 9%. Cu 8% mai puțin. Disproporția, compromițătoare pentru sondajele de opinie, se explică prin postura USRPLUS de partid la modă. Pentru conducerea formațiunii, a fost o otravă sub formă de drog. S-a trăit în legănarea plăcută a scorului exagerat dat de toate casele de sondare.
Față de cele două rezultate anterioare, rezultatul la votul politic e nemulțumitor. Aproape 9% înseamnă mai puțin cu 13% față de mai 2019 și mai puțin cu 6% față de prezidențiale. E limpede că asistăm la o cădere USRPLUS după momentul de entuziasm din mai 2019.
Procesul se explică foarte simplu.
Până în 26 mai 2019, USRPLUS a fost formațiunea cea mai radical antiPSD. PSD a fost hărțuit de pe pozițiile Un altfel de politică.
În octombrie 2019 a venit la Guvernare PNL. N-a trecut mult timp și PNL a împărtășit toate slăbiciunile PSD, criticate radical de USRPLUS:
Traseism de ultimă speță, promovare ca demnitari a unor incompetenți indiscutabili, implicare în afaceri de corupție, aroganță ciocoiască, formarea și dezvoltarea unei camarile prin nimic deosebite de cea a Guvernelor PSD, atacarea unor instituții democratice, mituirea presei.
Căzut în Opoziție, PSD n-a mai avut cum să cultive aceste năravuri. În plus, PSD a intrat în plan secund.
USRPLUS a fascinat prin Programul Un altfel de politică. Am scris despre aspirația multor români spre un altfel de politică în nenumărate rânduri.
Pe cât de necruțător a fost USRPLUS cu năravurile Guvernărilor PSD, pe atât de îngăduitor a fost cu năravurile Guvernării PNL.
Victoriile strălucitoare ale unor candidați USRPLUS au fost repurtate prin denunțarea în forță a năravurilor de tip vechi a baronilor locali PNL.
La nivel central, această radicalitate a lipsit. Guvernarea PNL n-a fost denunțată un moment de Dan Bârna și de Dacian Cioloș la proporțiile la care au fost denunțați baronii locali. Cel mai bun exemplu rămâne cazul de la Iași. Cosette Chichirău, una dintre cele mai necruțătoare USR-iste cu năravurile vechi ale partidelor, s-a confruntat cu Mihai Chirica, trecut de la PSD la PNL. Acest evident caz de traseism n-a făcut obiectul unei campanii din partea celor de la București. Nimic din ceea ce făcea Cosette Chichirău în lupta cu baronul PNL Chirica n-a fost preluat și plasat la nivel național de conducerea Centrală. La nivel de formațiune, USRPLUS nu s-a detașat în cadrul Dreptei ca promotor al unui altfel de a face politică. Asta explică scorul aproape de patru ori mai mare decât cel al USRPLUS obținut de PNL. Electoratul de Dreapta care a ieșit la vot n-a văzut în USRPLUS o variantă deosebită de PNL. Ce mi-i PNL, ce mi-i USRPLUS! Și atunci a votat PNL.
O parte a electoratului de Dreapta ar fi ieșit la vot pentru a se realiza un altfel de politică.
USRPLUS nu i-a oferit această ocazie.
Absența criticilor la adresa Guvernării PNL din partea unei formațiuni care era totuși în Opoziție a făcut ca USRPLUS să treacă drept partener al Guvernării.
USRPLUS va candida la parlamentare. Dacă în perioada următoare nu se disociază de PNL (o chestiune care trebuie rezolvată e cea a PNL-izării în ritm rapid a lui Nicușor Dan), dacă nu consideră PNL principalul adversar, pentru că împarte cu PNL același electorat, manifestându-se ca un veritabil partid de Opoziție, USRPLUS riscă să obțină un scor care să-l țină pentru mult timp departe de Putere.” se arată pe blogul lui Ion Cristoiu.