Iranul amenință România. Ce riscuri reale există pentru țara noastră

Tensiunile dintre România și Iran au intrat într-o fază delicată, după ce Teheranul a avertizat oficial Bucureștiul că va răspunde politic și juridic dacă țara noastră permite Statelor Unite să utilizeze baze militare românești pentru operațiuni împotriva Republicii Islamice.

Experții consultați de G4Media atrag atenția că, deși Iranul dispune de rachete capabile să atingă Europa, este mult mai probabil ca represaliile să se manifeste prin atacuri cibernetice, sabotarea navelor petroliere sau campanii de dezinformare, decât prin lansarea de rachete pe teritoriul României.

Război hibrid la ușa României

Avertismentul iranian vine în contextul aprobării, pe 11 martie, de către Parlamentul român și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a unui acord prin care România va găzdui avioane americane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, asociate sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a subliniat că punerea la dispoziție a bazelor României ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului și ar atrage răspunderea internațională a statului român. În același timp, ambasadorul Iranului la ONU, Ali Bahreini, a declarat că orice bază utilizată pentru atacuri împotriva Iranului ar putea deveni o țintă legitimă.

Ministerul român de Externe a reafirmat că acordul bilateral de acces din 2006 oferă un cadru legal pentru prezența militară americană și că toate echipamentele sunt de natură defensivă. În plus, România menține neutralitatea în conflict, prioritizând diplomația și de-escaladarea tensiunilor, și a condamnat agresiunile Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului.

Președintele Nicușor Dan a reiterat că sistemele amplasate la Deveselu sunt defensive, non-cinetice și contribuie la sporirea securității României.

Iranul ar putea lovi petrolierii, avertizează experții

Analiza riscurilor a fost realizată și de experți americani în securitate:

• Matthew Bunn (Universitatea Harvard): Deși Iranul poate lovi România cu rachete, arsenalul este limitat și prioritizat pentru Israel. Riscurile reale pentru România includ atacuri cibernetice, sabotarea petrolierelor sau acte de terorism.
• Barry R. Posen (MIT): Consideră că Iranul ar putea folosi operațiuni de informații și subversiune în Europa, dar că țara are alte priorități mai presante.

Concluzia specialiștilor: avertismentul Teheranului este mai degrabă o manevră politică de descurajare. Un atac direct asupra României ar activa Articolul 5 al NATO, un scenariu pe care Republica Islamică îl evită.

Astfel, România se află în fața unui risc hibrid: deși nu există amenințarea unei lovituri directe cu rachete, infrastructura critică, comunicațiile și transporturile maritime trebuie monitorizate atent pentru posibile atacuri cibernetice sau sabotaje economice.