Jaful de artă de la Assen: Olanda plătește 5,7 milioane de euro României pentru Coiful de aur și brățările dacice

Guvernul Olandei a achitat integral despăgubirea de 5,7 milioane de euro către România pentru jaful spectaculos de opere de artă care a avut loc în ianuarie 2025 la Muzeul Drents din Assen. Printre obiectele furate se numără piese de patrimoniu românesc de valoare inestimabilă, inclusiv celebrul Coif de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, evaluate pe baza valorii lor asigurate.

Informația a fost confirmată oficial de Gouke Moes, ministrul interimar al Educației, Culturii și Științei din Olanda, printr-o scrisoare adresată Camerei Reprezentanților (Tweede Kamer) din Haga, scrie publicația olandeză NL Times.

Potrivit documentului, plata a fost efectuată prin intermediul brokerului global de asigurări AON, care a transferat ulterior suma către Muzeul Național de Istorie a României. Ministrul Moes a subliniat că, deși compensarea financiară a fost realizată, jaful rămâne o pierdere majoră pentru ambele țări implicate:

„În ciuda acordului financiar încheiat, acest eveniment rămâne o pierdere profundă pentru toți cei implicați în Olanda și România”, a transmis oficialul.

România va returna banii dacă artefactele sunt recuperate

Conform acordului de garanție de stat, dacă obiectele furate vor fi găsite, România va reintra în posesia lor, având obligația să returneze suma de 5,7 milioane de euro, după deducerea eventualelor cheltuieli de restaurare.

Autoritățile din Olanda și România continuă eforturile de localizare a pieselor. Ancheta este condusă de o echipă comună de investigatori, iar până în prezent au fost arestați trei suspecți: Douglas Chesley W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (20 de ani).

Aceștia sunt suspectați că au folosit dispozitive explozive pentru a pătrunde în muzeu, însă au negat implicarea sau au refuzat să ofere detalii despre locația obiectelor furate.

Riscurile pentru tezaurul dac

Experții internaționali avertizează că obiectele de aur masiv ar putea fi greu de recuperat dacă au ajuns pe piața neagră a colecționarilor privați sau, în cel mai pesimist scenariu, au fost distruse pentru valoarea metalului.

Jaful de la Muzeul Drents rămâne unul dintre cele mai mari și spectaculoase cazuri de furt de artă din Europa din ultimii ani, atrăgând atenția atât asupra vulnerabilităților muzeelor, cât și asupra importanței protejării patrimoniului cultural românesc la nivel internațional.