Jens Spahn, fostul ministru al Sănătății din Germania acuzat de combinații cu măștile în pandemia COVID-19

Scandal în Parlamentul Germaniei (Bundestag) unde Jens Spahn, fostul ministru al Sănătății din Germania acuzat de combinații cu măștile în pandemia COVID-19. Sunt șanse foarte mari ca acesta să fie trimis în judecată pentru deturnare de fonduri în pandemie.

Nu este singurul oficial european asupra căruia planează acuzații de acest fel. Poate cel mai important lider este Ursula von der Leyen care a fost acuzată de contractul cu Pfizer.

Jens Spahn, fostul ministru al Sănătății din Germania acuzat de combinații cu măștile în pandemia COVID-19

Parlamentul german încearcă să evalueze impactul politic al pandemiei de COVID-19. Fostul ministru al Sănătății, Jens Spahn, este atacat din cauza posibilei utilizări abuzive a fondurilor publice.

Jens Spahn, fostul ministru german al sănătății, s-a confruntat cu investigații săptămâna aceasta cu privire la posibila utilizare abuzivă de fonduri publice în achiziționarea la scară largă de măști de protecție în timpul pandemiei de COVID-19, conform Deutsche Welle.

Spahn a trebuit să răspundă la întrebările Comisiei de Buget a Bundestagului cu privire la motivele pentru care a comandat măști la un preț foarte mare și apoi nu le-a acceptat sau plătit. Guvernul Germaniei s-ar putea confrunta cu plăți de aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) către producătorii de produse de sănătate dacă instanțele judecătorești i-au pronunțat o decizie împotriva în zecile de procese intentate pe această temă.

Spahn și-a apărat acțiunile, deși a recunoscut anul trecut că ar fi trebuit să procedeze diferit.

Versiunea, în mare parte redactată, a unui raport comandat de succesorul lui Spahn, Karl Lauterbach , a fost prezentată Comisiei pentru Buget săptămâna aceasta. Acesta afirma că decizia de achiziții a lui Spahn a fost luată „împotriva sfatului departamentelor sale specializate”.

Partidul socialist de stânga i-a cerut lui Spahn să demisioneze din funcția sa actuală de lider parlamentar al blocului conservator aflat la guvernare, format din Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU), una dintre cele mai puternice poziții din Bundestag.

„Oricine aruncă banii noștri din taxe pe fereastră cu atâta neglijență nu ar trebui să mai aibă voie să dețină o funcție politică importantă”, a declarat Ines Schwerdtner, co-lider al Partidului Stânga.

Ursula von der Leyen a aruncat 1,8 miliarde de euro pe contracte cu Pfizer

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, este tot mai adânc îngropată într-un scandal care miroase a corupție și a trafic de influență. „Pfizergate” nu mai este doar un termen lansat de presă, ci o anchetă oficială, preluată de Parchetul European (EPPO), care verifică modul în care Bruxelles-ul a aruncat pe masă 1,8 miliarde de euro pentru contracte cu Pfizer, în condiții total obscure.

În centrul furtunii se află mesajele private dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, schimburi care au stat la baza unuia dintre cele mai grase contracte din istoria Uniunii Europene. Comisia Europeană refuză să facă public aceste SMS-uri și are tupeul să pretindă că nu este obligată să le păstreze. Într-o Europă care se laudă cu „statul de drept” și „transparență”, Ursula și mașinăria birocratică de la Bruxelles au decis să ascundă exact documentele care ar putea demonstra un posibil abuz.

Criticii o acuză pe von der Leyen că a acționat peste limitele mandatului ei și a transformat o criză sanitară într-un târg obscur de miliarde. ONG-uri, europarlamentari și chiar publicații de prestigiu precum New York Times au dat în judecată Comisia Europeană pentru a forța dezvăluirea mesajelor. Rezultatul? O palmă judiciară: Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în favoarea transparenței, contrazicându-i pe cei care se agățau de scuze birocratice pentru a ascunde adevărul.

Parlamentul European a încercat în 2025 o moțiune de cenzură împotriva Ursulei, pe fondul acuzațiilor de abuz și lipsă de transparență. În stilul său autoritar, aceasta nu doar că a respins acuzațiile, dar i-a insultat pe inițiatori, numindu-i „marionete rusești”. Strategia clasică: cine pune întrebări incomode este imediat acuzat de simpatii pro-Kremlin.