Joc periculos în Marea Neagră. Kievul se dezice de Sea Baby-ul distrus de România

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Controversele dintre România și Ucraina revin în prim-plan după incidentul din Marea Neagră, unde o dronă maritimă de tip „Sea Baby” a fost distrusă de scafandrii militari români la 36 de mile est de Constanța. În timp ce Bucureștiul confirmă intervenția și neutralizarea obiectului considerat periculos pentru navigație, Kievul neagă ferm orice implicare și insistă că toate dronele sale sunt „la locul lor”.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis imediat, într-un ton categoric, că nici o dronă aflată sub comanda sa nu ar fi intrat în apele teritoriale ale României și că Ucraina respectă în mod absolut dreptul internațional. Mesajul pare menit să stingă rapid un episod incomod, ce pune Kievul sub lupa atenției publice într-o perioadă tensionată, în care incidentele navale pot escalada ușor.

Drona detonată în larg vs. negările de la Kiev

Partea română, însă, oferă o relatare care ridică mai multe semne de întrebare decât lămurește. Deși Ministerul Apărării a confirmat că dispozitivul era într-adevăr o dronă „Sea Baby”, instituția a evitat să menționeze explicit originea acesteia. Faptul că România recunoaște tipul dronei, dar nu și proveniența, alimentează și mai mult speculațiile, mai ales în contextul în care Sea Baby este un model folosit activ în atacurile Ucrainei împotriva navelor rusești.

Intervenția scafandrilor EOD a fost desfășurată în regim de urgență, după ce Garda de Coastă a semnalat prezența obiectului. Drona plutea în derivă și, potrivit procedurilor, a fost detonată controlat pentru a elimina orice risc. Este doar una dintre zecile de intervenții la obiecte periculoase din Marea Neagră, însă rareori autoritățile române identifică atât de clar tipul dispozitivului.

În timp ce SBU dă asigurări că niciuna dintre dronele sale nu s-a „rătăcit” în apropierea României, situația este complicată de contextul regional: atacurile asupra navelor comerciale, primele de asigurare în creștere, discuțiile NATO despre securitatea în Marea Neagră și presiunile tot mai mari asupra lanțurilor de transport.

România, la un pas de incident militar

Turcia, Bulgaria și România colaborează deja într-un grup operativ pentru minele apărute după invazia rusă, însă incidentele cu drone explozive sunt mult mai sensibile, pentru că pot implica direct statele, nu doar dispozitive rătăcite.

În lipsa unor clarificări solide, incidentul creează un spațiu amplu pentru suspiciuni. De ce evită România să menționeze statul de proveniență? De ce reacționează Kievul atât de prompt și defensiv? Este vorba de un simplu episod tehnic sau de o problemă care se repetă, dar nu este comunicată public pe deplin?

Pe măsură ce tensiunile din Marea Neagră cresc, iar Ucraina își intensifică operațiunile navale împotriva Rusiei, fiecare astfel de incident riscă să fie interpretat ca un mesaj sau o încercare de testare a reacțiilor aliaților. Cert este că, în acest caz, România și Ucraina oferă două versiuni care nu se suprapun perfect, lăsând loc pentru îndoieli, speculații și întrebarea inevitabilă: cine spune tot adevărul?