Judecătoarea Raluca Moroșanu vorbește despre influențarea marilor dosare de corupție: Se fac presiuni

Judecătoarea Raluca Moroșanu a formulat o serie de acuzații grave privind modul de funcționare al sistemului judiciar, vorbind despre posibile influențe asupra dosarelor, presiuni instituționale și orientări impuse magistraților în sensul unei abordări mai indulgente față de inculpați. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu și vizează atât conducerea instanțelor, cât și persoane aflate în poziții-cheie din sistem.

Judecătoarea Raluca Moroșanu vorbește despre influențarea marilor dosare de corupție: Se fac presiuni

Întrebată dacă există situații în care permutările de judecători sunt utilizate pentru a influența soluțiile în dosare, Raluca Moroșanu a răspuns afirmativ. Aceasta a indicat că astfel de schimbări nu pot fi justificate întotdeauna prin motive administrative sau de eficiență. Ca exemplu, a menționat cazul unui judecător care a audiat martori o perioadă îndelungată, în dosare complexe, fiind ulterior înlocuit brusc, fără să fi solicitat acest lucru și fără explicații clare. În opinia sa, asemenea decizii nu pot fi prezentate drept măsuri în interesul instanței sau al justiției.

Judecătoarea consideră că astfel de practici ridică semne de întrebare cu privire la independența completurilor de judecată și transmit un mesaj descurajator către magistrați. Ea susține că schimbările operate peste noapte pot afecta continuitatea actului de justiție și pot crea suspiciuni legate de modul în care sunt administrate dosarele.

În continuare, Raluca Moroșanu a fost întrebată dacă percepe o tendință a actualei conduceri de a favoriza judecători mai indulgenți față de inculpați. Aceasta a declarat că, din perspectiva sa, nu este vorba despre o simplă percepție, ci despre o realitate cunoscută în interiorul sistemului. Potrivit magistratei, mesajul transmis frecvent judecătorilor este acela că ar trebui să adopte o abordare mai „umană”, cu accent pe înțelegerea situației inculpaților.

Ea a făcut referire inclusiv la seminare de formare profesională, unde, spune Moroșanu, accentul ar fi fost pus mai degrabă pe identificarea unor soluții favorabile inculpaților decât pe aplicarea strictă a normelor penale. Un exemplu invocat este un seminar dedicat evaziunii fiscale, în cadrul căruia o mare parte a discuțiilor ar fi fost orientată spre argumente care pot conduce la achitări. Judecătoarea a precizat că nu contestă pregătirea profesională a lectorilor, dar consideră problematic faptul că mesajul dominant ar fi fost unul de relativizare a răspunderii penale.

Evaziunea fiscală ar trebui tratată penal doar ca ultimă soluție

În acest context, Moroșanu a susținut că șefa Curții de Apel București ar fi intervenit personal în cadrul seminarului, exprimând punctul de vedere potrivit căruia evaziunea fiscală ar trebui tratată penal doar ca ultimă soluție, iar majoritatea acestor cauze ar trebui direcționate spre zona civilă sau de contencios administrativ. Potrivit declarațiilor sale, li s-ar fi transmis magistraților că răspunderea administratorilor de societăți ar trebui, în general, să fie una de natură civilă, nu penală.

Judecătoarea a afirmat că o eventuală schimbare a conducerii Curții de Apel București nu ar rezolva problema de fond, întrucât sistemul ar funcționa pe baza unor numiri influențate din exterior. Ea susține că există un climat de reținere în rândul magistraților, care îi determină pe mulți să nu candideze pentru funcții de conducere, lăsând loc pentru persoane considerate „agreate” de sistem.

În ceea ce o privește pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Raluca Moroșanu consideră că influența acesteia depășește limitele unei funcții administrative. Ea a declarat că, în opinia sa, relațiile din zona politică joacă un rol important în consolidarea acestei puteri și în menținerea unui sentiment de siguranță în rândul celor care o susțin.

De asemenea, Moroșanu a descris un stil de comunicare pe care îl consideră agresiv, capabil să genereze fie teamă, fie conformism. Potrivit acesteia, o eventuală retragere a sprijinului din jurul Liei Savonea ar putea schimba raporturile de forță din sistem.

Referitor la conducerea Curții de Apel București, judecătoarea a afirmat că există convingerea, exprimată deschis, că nu pot exista consecințe reale pentru deciziile luate. În opinia sa, acest lucru ar fi rezultatul unui sistem organizat astfel încât să limiteze orice formă de răspundere.