Editorial

Jurnalistul Ion Cristoiu: „N-a trecut nici o săptămînă de cînd e premier și Nicolae Ciucă a și fost lovit de blestemata boală a Cotcodăcitului”

Publicat: 02 dec. 2021
Jurnalistul Ion Cristoiu
Jurnalistul Ion Cristoiu

În Discursul ținut la recepția oferită de Administrația prezidențială cu prilejul Zilei Naționale a României, Klaus Iohannis s-a referit și la Guvernul investit pe 25 noiembrie 2021, actualmente încă în funcțiune fie și pentru că pînă la 1 februarie 2021 nu poate fi depusă o Moțiune de cenzură:

„Astăzi avem o soluție atipică pentru guvernarea țării, pentru a trece România peste o încercare istorică, doar această soluție reprezintă, totodată, o oportunitate pentru politicienii de a arăta că au maturitatea de a pune pe primul loc interesul românilor chiar cu prețul unor compromisuri personale și doctrinare dificile”.

Indiscutabil, prin „soluție atipică”, așa cum se vede din precizările despre trecerea peste adversitățile doctrinare, Klaus Iohannis înțelege doar formarea unui Guvern alcătuit din PNL, PSD, UDMR și Minorități.
Noi însă credem că din soluția atipică reclamată – potrivit președintelui – de încercarea istorică prin care trece România face și desemnarea ca premier a lui Nicolae Ciucă.

În istoria postdecembristă, desemnarea lui Nicolae Ciucă se constituie într-o premieră. Ca șef al unui Guvern democratic a ajuns un general de carieră, fost șef al Statului Major. Uniunea Europeană obișnuiește mai puțin plasarea în fruntea statelor membre a unor militari de carieră, în contextul unei vizibile preocupări de a asigura controlul civil al Armatei.

Nu numai din acest punct de vedere Nicolae Ciucă e o soluție atipică pentru Guvernarea țării.
Trecut în rezervă în 28 octombrie 2019, pentru a putea îndeplini funcția de ministru al Apărării în Guvernul Orban (se cerea ca ministerul să fie supus controlului civil), Nicolae Ciucă se înscrie într-un partid politic – PNL – abia în 18 octombrie 2020. Candidează la alegerile din decembrie 2020. Cu prilejul trecerii în rezervă, pentru a fi ministru, Nicolae Ciucă făcea mare caz de renunțarea la cariera militară. El își reafirma convingerea mărturisită public și altădată, că „nu am nevoie de popularitate, pentru că nu sunt și nu voi fi politician”. Cînd s-a aflat că va fi desemnat premier, adversarii din presă și din politică au scos la iveală declarațiile anterioare ale generalului că nu e politician și că nu va face politică, pentru a-l putea acuza de oportunism. A zis că nu va face politică. Ei bine, uite că va face.

Dar Nicolae Ciucă înțelegea prin a face politică a se manifesta ca un politician român postdecembrist tipic. Afirmația „nu am nevoie de popularitate” ținea de convingerea că și dacă va fi demnitar el nu va fi un politician român ros de năravurile politicianismului, între care la loc de cinste se situează „nevoia de popularitate”, sau altfel spus nevoia de publicitate, nevoia de cultivare cu orice preț a imaginii, de oglindire cu orice preț în media.

În mai multe rînduri am ținut să semnalizez că unele dintre cele mai nenorocite năravuri ale politicianului român ajuns într-o funcție înaltă îl reprezintă preocuparea, dacă nu chiar obsesia, de a-și publicita faptele. S-a ajuns astfel ca mulți premieri, mulți miniștri să nu facă lucrurile cerute de problemele domeniului administrat, ci lucruri cerute de o cît mai bună imagine publică. Sub acest semn, au apărut realitățile de tip gogolian din viața și activitatea demnitarilor postdecembriști:

  • Înfăptuirea a ceva nu pentru că administrarea domeniului o impune, ci pentru a da bine la imaginea publică.
  • Înlocuirea lucrării propriu-zise cu a te face că lucrezi în fața camerelor de luat vederi.
  • Spaima de a nu fi criticat de presă pentru o decizie dificilă.

Nu în ultimul rînd, o realitate gogoliană ivită din obsesia imaginii, a lui Să am mare grijă cum apar! o constituie ceea ce eu am numit într-un comentariu („Ludovic Orban a transformat în sărbătoare națională inaugurarea unor planșe ale șantierului despre care nu știm, dacă se va deschide sau nu”cristoiublog.ro, ediția din 5 septembrie 2020) Cotcodăcitul ca prestație de demnitar:

„Rămîne un mister de ce găina simte nevoia să cotcodăcească ori de cîte ori face un ou. Ea produce zilnic un ou și prin urmare facerea unui ou nu mai merită demult breaking news-ul unui cotcodac. Premierii de pînă acum ai României au transformat în cotcodăcit mediatic tăierea de panglică. Și Ludovic Orban merge prin țară pentru a cotcodăci mediatic c-a făcut un ou.”

N-are rost să insist pe efectele nocive asupra unei guvernări ale politicii Cotcodăcitului. Energiile, talentul, inteligența, timpul se consumă nu pentru a rezolva o problemă, pentru a face ceva, pentru a decide ceva și a urmări aplicarea acestei decizii, ci pentru a fi cît mai mult și mai bine reflectată în presă acțiunea, decizia, cu un accent deosebit pe reflectarea entuziastă, pe ceea ce se numește a da bine la presă, la imaginea publică.

Afirmînd în 2018, la plecarea din Armată, că nu este și nu va fi politician, Nicolae Ciucă se angaja, ca viitor ministru, să nu fie obsedat de imaginea a ceea ce face în fruntea ministerului, ci de ceea ce face în realitate. Ca ministru al Apărării și, la un moment dat, ca premier interimar, Nicolae Ciucă n-a părut atins de boala Cotcodăcitului.

Pe 25 noiembrie 2021, Nicolae Ciucă a fost investit ca premier. Putem considera ca ținînd de soluția atipică de guvernare și desemnarea unui personaj atipic pentru această funcție tradițională.
Un personaj care, deși membru al PNL nu s-a manifestat ca demagog politicianist, n-a atacat alte partide, n-a fost un Clănțău mediatic și mai ales n-a părut atras de popularitate, de Cotcodăcit. Evident, de un asemenea personaj avea nevoie România ca premier a unui Guvern, menit să treacă România printr-o încercare istorică, printr-un proces de resetare.

Ce-a făcut Nicolae Ciucă din ziua investirii pînă azi ca premier?
A cotcodăcit!

În săptămîna care se încheie de cînd e premier Nicolae Ciucă n-a făcut nimic deosebit în planul resetării României.
Să admitem că timpul s-a dovedit prea scurt.
Da, dar în schimb, Nicolae Ciucă a făcut enorm în Planul Cotcodăcitului.

Aducerea unor români din Africa de Sud cu o cursă Tarom rămîne, în planul activității unui premier, o decizie minoră, de rutină aproape.
Nicolae Ciucă i-a dat în plan mediatic proporțiile aducerii pe Pămînt de pe stația orbitală pe cale să explodeze a unui echipaj.

Ședința extraordinară de Guvern duminică, 28 noiembrie 2021, a fost prefațată de un discurs al premierului transmis în direct de televiziune. Ca la un semn, Raed Arafat, Bogdan Aurescu, Sorin Grindeanu s-au precipitat să țină conferințe de presă dedicate cursei TAROM.

Ce mai încolo și încoace!
Ditamai Cotcodăcitul, menit a anunța națiunea că Guvernul lucrează, că premierul se preocupă personal de soarta românilor care n-au curse aeriene pentru a pleca din Africa de Sud și din Maroc.

A fost, evident, că o dată ajuns premier, generalul Nicolae Ciucă a încăput pe mîna șarlatanilor de profesie care sunt așa-zișii consultanți de imagine. Puțini politicieni – Klaus Iohannis e unul dintre aceștia – au scăpat cu viață din îmbrățișarea libidinoasă a consultanților de imagine.

Păpători de parale, consultanții de imagine – foști ziariști ratați, sociologi de buzunar și de poșetă, băgători de seamă – încep prin a-l speria pe un demnitar cu sondaje măsluite și termină prin a-l nenoroci punîndu-l să facă tot felul de tîmpenii, între care se numără și Cotcodăcitul.
Bietul general a fost convins de acești șarlatani că are o problemă, o mare problemă de imagine – cea de militar fără suflet – și că prin urmare trebuie să-și facă de urgență o imagine de cuconiță sensibilă, moartă de grija românilor.

Cotcodăcitul cu aeronava Tarom a fost urmată, luni, 29 noiembrie 2021, de o nouă acțiune de PR:
Nicolae Ciucă a vizitat o firmă de pui.
Inspirată din vizitele de lucru ale Tovarășului, vizita la ferma de creștere a puilor s-a înscris în aceeași campanie de înfățișare a lui Nicolae Ciucă în ipostaza de premier preocupat de problemele românilor.
Nicolae Ciucă a scris pe Facebook c-a vrut să vadă o companie care gestionează întregul lanț de producție a cărnii de pasăre, deoarece e preocupat de ajutorul pe care statul trebuie să-l dea fermierilor români.

Las deoparte că politica de ajutorare a fermierilor nu se poate baza pe concluziile unei vizite de lucru.
Pentru asta, premierul are nevoie nu de vizite de lucru, ci de studii de specialitate, de reuniuni cu oamenii din domeniul.
Admițînd însă că voia să vadă niște pui, ca să-și dea seama că se deosebesc de tancuri, de ce trebuia Nicolae Ciucă să cotcodăcească mediatic despre asta?





Adauga un comentariu