Klaus Iohannis a cerut decizii ferme pentru a elimina dependența energetică de Rusia

Astăzi a avut loc o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

La întrunire a participat și președintele Klaus Iohannis, la invitația preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden.

Președintele Iohannis, apel la acțiuni hotărâte și coordonate

Președintele României a arătat, în cadrul întrunirii, că România a susținut pachetele de sancțiuni adoptate la nivel european până în momentul de față şi va menţine coordonarea pentru noi măsuri. De asemenea, Iohannis a subliniat necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova.

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel, în cadrul consultărilor cu lideri aliaţi, ai UE şi ai NATO găzduite de preşedintele american Joe Biden, la „acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice de Rusia”, subliniind că sancţiunile s-au dovedit un instrument eficient.

Cine a fost prezent la întrunire

La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

„Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise”, a arătat sursa citată.

De asemenea, liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei.

Intervenția președintelui Klaus Iohannis

În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat „continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

De asemenea, liderul României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar.

România a facilitat fluxul a peste 770.000 de cetățeni ucraineni

Preşedintele României a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre.

„Preşedintele României a evidenţiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră, şi a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie”, a adăugat sursa citată.