Klaus Iohannis a promulgat Legea care prevede limitarea folosirii grăsimilor rele

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea care prevede limitarea folosirii „grăsimilor rele” în alimente și urmează să intre în vigoare la data de 1 aprilie 2021.

Iniţiativa legislativă a trecut de Camera Deputaţilor, în urmă cu mai puţin de o lună, cu unanimitate de voturi. Dacă legea nu este respectată, mai multe produse alimentare, printre care biscuiţii, merdenelele şi margarina, ar putea fi interzise, iar producătorii riscă amezni cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei, potrivit Antena 3.

Legea, iniţiată în anul 2017 de deputatul USR Adrian Wiener, medic de profesie, prevede limitarea AGTN (conţinutul de acizi graşi trans) la un maxim de două grame per 100 de grame de produs.

„A fost o lege destinată scăderii mortalității cardiovasculare în România prin eliminarea celui mai toxic macro-nutrient din alimentele românilor: acizii trans. Aceștia sunt în mare parte obținuți industrial și turnați cu butoaiele în alimente. Sunt ieftini, cresc termenul de valabilitate al produselor, dar ucid oameni. Se estimează că 5% din mortalitatea cardio-vasculară (3.500-5.000 decese/an) este determinată strict de adăugarea acizilor trans în alimente, iar România rămâne printre țările din UE cu cel mai mare consum de acizi trans”, spunea senatorul USR Adrian Wiener, pe o reţea de socializare.

Această lege prevede tocmai limitarea utilizării acizilor graşi trans, nişte aşa-numite „grăsimi rele” care dau alimentelor un termen de valabilitate mai mare, dar sunt extrem de nocive pentru organism, crescând riscul de boli cardio-vasculare, de diabet şi de cancer, atrag atenţia medicii.

Grăsimile de tip trans sunt obţinute printr-un procedeu chimic, numit hidrogenare, din uleiurile vegetale.

„Prezenta lege reglementează conținutul de acizi grași trans în produsele alimentare, destinate consumului uman, pentru a asigura un înalt nivel de protecție alimentară a consumatorilor.

Prezenta lege se aplică tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv produselor alimentare livrate de unităţile de alimentaţie publică şi produselor alimentare destinate a fi furnizate acestora. (…)

Operatorii economici din sectorul alimentar au obligaţia de a introduce pe piaţă produse alimentare cu un conţinut de AGT de maximum 2g/100g de grăsime din conţinut”, stipulează proiectul de lege.

Prevederile se vor aplica inclusiv „produselor alimentare provenite din ţări terţe şi din alte state membre ale Uniunii Europene”, iar în cazul alimentelor care nu respectă prevederile legii „se dispune retragerea acestora din circuitul consumului uman”.

Aceşti acizi graşi trans se găsesc în cantitate mare în produsele prăjite şi cele de patiserie, dar şi în chipsuri, napolitane, biscuiţi cu cremă, popcorn la microunde şi în unele margarine.

Specialiştii de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au atras atenţia de mai mult timp asupra acestor componente din alimente şi sunt că efectele pe care le au acizii graşi trans, aşa cum se numesc „grăsimile rele”, asupra organismului nostru sunt devastatoare. În plus, ei recomandă limitarea acestor grăsimi rele la mai puțin de 1% din aportul zilnic de energie.

Consumate un timp îndelungat, aceste alimente care conţin acizi graşi trans pot conduce la boli precum obezitate, diabet zaharat, infertilitate, boli cardiovasculare sau demenţă Alzheimer.

Mâncarea românilor, în pericol. Crește costul unitar de producție în industria mezelurilor și a lactatelor
Noile măsuri de igienă și de siguranță impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus vor avea drept consecință creșterea costului unitar de producție cu 1-2% în industria mezelurilor și a lactatelor, ca atare, performanțele producătorilor locali ar putea fi afectate semnificativ, pe termen lung.

Un studiu realizat de Horváth & Partners în perioada mai – iulie 2020 relevă că prețul materiilor prime în industria lactatelor se va majora cu peste 5% până la finalul lui 2020, conform prognozelor.

Tot până la sfârșitul anului, costul producției de mezeluri se estimează că va scădea cu aproximativ 2%.

Gătitul, din ce în ce mai apetisant pentru tineri. Tot ei apreciază mai mult alimentele sănătoase
Rezultatele a nu mai puțin de trei studii consecutive, realizate în vreme de pandemie, indică faptul că tinerii s-au dovedit a fi fruntașii clasamentului atunci când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declarând că gătesc mai des în perioada crizei sanitare, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă.

Persoanele mature găteau oricum și înainte de perioada pandemiei, datele unuia dintre studiile IZI Data indicând faptul că 60% din total eșantion găteau la fel de des ca înainte.