Klaus Iohannis, mesaj cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: „Europa este astăzi, din nou, martoră a creșterii curentelor extremiste”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Din nefericire, Europa este astăzi, din nou, martoră a creșterii curentelor extremiste, afirmă președintele Klaus Iohannis în mesajul transmis cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

„Gândurile noastre se îndreaptă astăzi către victimele regimurilor totalitare din România și din întreaga Europă. Îi onorăm pe cei care au avut curajul de a se împotrivi ororilor, riscându-și viața pentru aspirațiile lor de libertate, pace și securitate. Comemorăm 84 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, act care punea bazele unei alianțe toxice între cele mai necruțătoare două regimuri ale timpului, cel nazist și cel sovietic, și care crea circumstanțele declanșării celui De-al Doilea Război Mondial, marcând astfel destinul Europei Centrale și de Est pentru următoarele decenii. Regimurile totalitare au transfigurat Europa Răsăriteană și Centrală, creând un tablou sumbru, caracterizat de teroare, foamete, ucideri în masă, deportări, corupție generalizată, abuzuri de putere, intimidări și nedreptăți. Aceste ideologii meschine au dat naștere unor societăți dezumanizate, în care viețile oamenilor nu aveau însemnătate, iar drepturile și libertățile erau complet ignorate”, spune Klaus Iohannis.

El arată că „instaurarea totalitarismelor a dus la răspândirea manipulării, propagandei și a dezinformării în această parte a continentului nostru, promovând doar iluzii ale bunăstării și prosperități”.

„În același timp, milioane de oameni erau condamnați să trăiască sub stigmatul terorii și neîncrederii, cenzura și constrângerile afectându-le existența sub toate aspectele sale. Regimurile totalitare au înăbușit orice încercare de inovație și dezvoltare, lăsând în urmă doar stagnare socială și economică, precum și condiții de trai dificile pentru cetățeni. Tot astăzi, rememorăm marele act înfăptuit de Regele Mihai I la 23 august 1944. Analizând situația de pe front, care prevestea rezultate dezastruoase pentru România, tânărul Rege, impulsionat de dorința de a-și proteja poporul, a acționat hotărât și, alături de curajoasa Armată Română, a rupt legăturile și s-a întors împotriva dictatorului Hitler și a Germaniei naziste. Înaltul gest al Regelui Mihai I, care a condus la încheierea mai rapidă a războiului și la salvarea a sute de mii de vieți omenești, rămâne pentru națiunea noastră un simbol al loialității față de țară. Trivializarea, minimizarea sau chiar negarea crimelor comise de către autoritățile acestor regimuri, precum și încercările revoltătoare de rescriere a istoriei sunt extrem de nocive și pot avea urmări catastrofale”, adaugă șeful statului.

Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului

Potrivit acestuia, instituțiile statului, dar și cetățenii, trebuie să fie „mereu conștienți că viitorul democratic și european al societății noastre trebuie apărat constant”.

„Dramele victimelor fascismului și ale comunismului, precum și suferințele inimaginabile prin care au trecut milioane de oameni reprezintă un avertisment continuu că, dacă nu promovăm compasiunea și toleranța ca valori sociale fundamentale, atunci vom risca să repetăm greșelile crunte ale trecutului. Rezistența și lupta neînfricată, care în cele mai negre momente păreau fără șanse, trebuie să fie un reper pentru tinerele generații, ca o dovadă a faptului că sancționarea opresiunilor și contestarea unor acțiuni vădit intolerabile conduc, în cele din urmă, la recâștigarea libertății și la reinstaurarea democrației. Din nefericire, Europa este astăzi, din nou, martoră a creșterii curentelor extremiste. Istoria noastră zbuciumată și tragică ne-a demonstrat, inclusiv prin exemplul recent al degenerării puterii de la Kremlin, că totalitarismele încep prin deficite de democrație, prin pervertirea libertății și prin manipularea electoratului, pentru a ajunge, inevitabil, la violență și a sfârși în crimă generalizată și război”, menționează președintele Iohannis.

Democrația, mai spune Klaus Iohannis, trebuie apărată prin acțiuni și consolidată prin educație.

„Mesajul pe care ni-l transmit victimele totalitarismelor și toate gesturile curajoase făcute la 23 August 1944, ca și în Decembrie 1989, este acela că umanitatea are resursele și capacitatea de a se opune și de a înfrânge forțele care promovează violența și intoleranța, iar democrația și libertatea vor triumfa din nou”, încheie Iohannis.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.