Klaus Iohannis va semna decretul orivind instaurarea stării de urgenţă

Anunţul preşedintelui Klaus Iohannis privind decretarea stării de urgenţă este aşteptat luni, în condiţiile în care preşedintele a precizat sâmbătă că va emite decretul la începutul acestei săptămâni. Autorităţile au precizat că că nu toate măsurile prevăzute de lege vor fi luate în mod obligatoriu, menţionând faptul că vor fi avute în vedere doar acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Conform legii, starea de urgenţă este decretată de preşedinte prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României, în 5 zile de la decretare trebuind solicitată încuviinţarea Parlamentului. Starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile, dar preşedintele, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.

”Am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoate. Această stare de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitaeta să aloce mai mulţi bani pentru domeniul sănătăţii”, a afirmat preşedintele sâmbătă după-amiază, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Orban, informează News.ro.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

CÂŞTIGĂTOR MASTERCHEF 2024. S-a rupt tradiţia, cum s-a luat premiul de 75.000 de euro. Scandal uriaş cu Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu

La puţin timp după anunţul preşedintelui, Grupul de Comunicare Strategică a precizat: ”Având în vedere enunţarea în spaţiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgenţă, fără a se menţiona faptul că NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menţionăm faptul că vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate şi în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal şi a măsurilor care pot avea legătură cu motivul pentru care a fost anunţată decizia referitoare la starea de urgenţă”, a transmis, sâmbătă seară, Grupul de Comunicare Strategică.

Premierul Ludovic Orban a argumentat necesitatea instituirii stării de urgenţă, prin nevoia unor proceduri de achiziţie rapide, prin negociere directă, care să poată fi derulate pentru cumpărarea de materiale, de echipamente, de substanţe, de echipamente de protecţie care în prezent pot fi obţinute cu dificultate din cauza cererii foarte mari. De asemenea, a apreciat că este nevoie de măsuri care să întărească toate instituţiile care sunt în prima linie a bătăliei împotriva coronavirusului.

Ludovic Orban a precizat că o altă măsură care ar putea fi luată se referă la limitarea creşterii preţurilor la medicamente şi a enunţat şi posibilitatea unor rechiziţii dacă este nevoie de spaţii de carantină.

CE REPREZINTĂ STAREA DE URGENŢĂ

Conform OUG nr.1/1999 referitoare la starea de asediu şi starea de urgenţă, acestea privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:

a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;

b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.”

Starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

PROCEDURA DE INSTITUIRE A STĂRII DE URGENŢĂ

Starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.

Decretul de instituire a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgenţe de aplicare, care intră imediat în vigoare.

Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de urgenţă.

în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.

În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia

CE TREBUIE SĂ PREVADĂ DECRETUL DE INSTITUIRE A STĂRII DE URGENŢĂ

Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:

– motivele care au impus instituirea stării;

– zona în care se instituie;

– perioada pentru care se instituie;

– măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate;”

– drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale

– autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;

– alte prevederi, dacă se consideră necesare.

COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI

În cazul instituirii stării de urgenţă în temeiul art. 3 lit. a) – existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale – coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administraţiei şi Internelor.Poliţia Comunitară poate fi militarizată, în totalitate sau numai în anumite unităţi administrativ-teritoriale, desfăşurându-şi activitatea în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.Ministerul Apărării Naţionale sprijină forţele Ministerului Administraţiei şi Internelor, la cererea acestuia, în baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în limitele şi condiţiile stabilite de acesta.Forţele Ministerului Apărării Naţionale pot acorda sprijin numai în misiuni pentru care au pregătirea şi dotarea corespunzătoare.

Pe durata stării de urgenţă, instituită în temeiul art. 3 lit. b) – respectiv iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre – gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, sub conducerea nemijlocită a ministrului administraţiei şi internelor şi în coordonarea primului-ministru.

Pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la starea de asediu şi la starea de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă, OUG prevede atribuţiile care revin autorităţilor militare, precum şi celorlalte autorităţi publice implicate, confor. 7 alin. (1)

(Art.7, alin 1 prevede: La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.

Pe timpul stării de urgenţă, autorităţile militare şi civile au dreptul, potrivit legislaţiei în vigoare:

➡ Să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;

➡ Să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;

➡ Să efectueze razii;

➡ Să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;

➡ Să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;

➡ Să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;

➡ Să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;

➡ Să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;

➡ Să închidă frontiera de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgenţă, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum şi supravegherea frontierei pe toată lungimea sa”.