La 30 de ani de la Revoluție apar noi informații: „Minciună. Generalul Milea a fost ucis”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Colonelul Ionel Boeru a fost comandantul plutonului care i-a executat pe Nicolae și Elena Ceaușescu pe data de 25 decembrie 1989. Acesta a rememorat duminică la o emisiune de televiziune episodul din 25 decembrie 1989.

„Aș face același lucru. Am procedat foarte corect”, a spus Boeru. „Regret, dar nu înseamnă că nu aș face același lucru. Regret că am luat viața a două ființe umane”, a adăugat el.

Întrebat cum a trăit Revoluția, Ionel Boeru a spus că era în concediu la părinți. Atunci s-a dat ordin să se întoarcă la unitate.

„Aflasem că se întâmplase ceva la Timișoara. În Gara de Nord m-am întâlnit cu unul din colegii mei cercetași și mi-a zis să fug la unitate că treaba e urâtă”, și-a amintit el.

Generalul Milea a fost ucis

„Pe 17 decembrie seara (1989 – n.red.)am ajuns la unitate. Pe data de 18, secretarul de partid a primit ordin ca unitatea să se adune și noi să dăm un vot de încredere că s-au luat măsuri la Timișoara și că nu suntem de acord cu ce fac huliganii la Timișoara. Pe data de 21 forțele luptătoare din unitatea de la Boteni pleacă în București cu misiunea să-l apere pe Ceaușescu. Ulterior misiunea s-a schimbat pentru că pe 22 Ceaușescu a plecat. Pe data de 22 s-a dat la televizor că general Milea s-a sinucis.

Minciună. Generalul Milea a fost ucis, pentru că pe data de 21 Milea a dat ordin ca armata să se retragă în cazări. Armata a fost folosită ca forță de represiune. Noi aveam în jurământul militar să ne apărăm țara, poporul și comandantul suprem, care era Nicolae Ceaușescu”, a spus Ionel Boeru.

„Pe data de 25 dimineața am fost adunați și comandatul unității a anunțat că are nevoie de opt voluntari pentru o misiune deosebită, fără să ne spună în ce constă misiunea” , și-a amintit acesta.

„Am fost selectat eu și șapte subofițeri. Misiunea a fost lungă. Ne-am urcat în două elicoptere și am plecat spre București. Am aterizat și a venit generalul Stănculescu cu niște civili și i-am dat raportul. Era al patrulea om ca putere în armată. Ne-am deplasat cu elicopterele, civilii erau completul de judecată. Cât ne-am dus nu s-a vorbit nimic. M-am prins că mers la Târgoviște, soția e din zonă și am recunoscut. Când am ajuns s-a oprit de noi un transportor. A coborât doar generalul Stănculescu, din transportor a coborât comandantul acelei unități. Au stat de vorbă, o discuție destul de animată.

Am aflat înaintea procesului că după proces acești oameni vor fi executați

Ne-a dat ordin să coborâm doar noi parașutiștii, am făcut siguranța unității(…). Am aflat apoi de ce suntem acolo. Mi-a spus generalul Stănculescu că urmează procesul soților Ceaușescu. Completul de judecată a intrat în comandamentul unității, transportorul s-a retras iar general mi-a spus că are nevoie de cel mai bun om pe care-l am eu ca să-i păzească și să-i împuște dacă fac vreo mișcare pe cei doi securiști care erau în unitate. L-am numit pe unul din băieți, aveam trei subofițeri pe care îi cunoșteam și patru pe care nu-i văzusem. Stănculescu a dat ordin să se facă rechizitoriul și să stabilească încăperile. Apoi mi-a comunicat că are nevoie de doi oameni foarte buni să-l păzească(…)

Am aflat înaintea procesului că după proces acești oameni vor fi executați. Mi-a spus că are nevoie să fac plutonul de execuție, atunci cei doi care îl păzeau s-au oferit. Am fost obligat să fiu al treilea. Ni s-a spus cum va avea loc execuția. Să tragem de la șold câte un încărcător plin în cei doi.”