La Tribunalul de Arbitraj de la Washington, România are mai multe procese

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

La Tribunalul de Arbitraj de la Washington, România are mai multe procese. Unul dintre ele este în momentul de față în stadiul de pronunțare, iar temerile sunt că țara noastră va pierde.

Compania canadiană Gabriel Resources cere despăgubiri uriașe statului român, într-un proces pe care l-a deschis la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

România ar putea fi condamnată să plătească între 4,4 miliarde de dolari și 6,5 miliarde de dolari

România ar putea fi condamnată să plătească între 4,4 miliarde de dolari și 6,5 miliarde de dolari, mai mult decât bugetul ţării noastre pe un an de zile, la Sănătate (aprox. 5,5 miliarde)!

Gabriel Resources, cei care aveau licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cer despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari statului român în arbitrajul derulat în acest tribunal din capitala SUA.

Aurul, o bogăție pe care România o deține din plin, dar din care nu a reușit să câștige mai nimic după Revoluție, ba chiar, acum riscă să piardă din cauza ei, 4,4 miliarde de dolari.

Lasă pe seama României să reușească să declare neprofitabilă una dintre cele mai prețioase și râvnite resurse de pe planetă.

Râvnit este și aurul românesc, doar așa a apărut scandalul Roșia Montană care a dus la căderea unui guvern și la o anchetă penală internațională.

Autoritățile române nu sunt în stare nici măcar să aibă o evaluare la zi a zăcămintelor de aur. Ne bazăm pe cel al lui Nicolae Ceaușescu la nivelul anului 1987.

Datele de la întreprinderea de Prospecțiuni și Foraje Geo Fizica, a consemnat că au fost extrase aproximativ 2070 de tone de aur, dar că mai aveam zăcăminte de încă 6000 de tone.

Lucru care ne-ar situa pe locul 5 în lume, după Africa de Sud, Canada, SUA și Australia și care ar valora 250 de miliarde de dolari.

La acestea se adaugă alte metale prețioase și rare: Argint, Arseniu, Galiu, Germaniu, Molibden, Titan, Vanadium sau Wolfram.

În total, conform enciclopediei resurselor minerale din România, rezerve de cel puțin 734,8 miliarde de euro, adică locul 4 în Europa.

Un episod major este scandalul de la Roșia Montană

Totul a început în 1999 când ministrul Radu Berceanu a semnat concesiunea exploatării de aur și metale prețioase unui consorțiu internațional care îl avea drept paravan pe multimilionarul Franc Timiș.

Despre acesta, presa a scris că ar fi cumpărat după Revoluție, imobilul din strada Coralilor, unde întreprinderea de prospecțiuni și foraje „Geofizica”.

În anul 2000, Banca Națională a anunțat că nu mai cumpără aur, invocând că acesta nu poate depăși 15% din rezerva totală a țării.

România a pierdut și dreptul de marcare a aurului, iar minele au fost băgate în faliment.

Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.

Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.

În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017, de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș.

În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie.