Legendă: Mărțișor 2024. Muzeograful Ovidiu Focşa despre cea mai frumoasă sărbătoare românească – FOTO

Muzeograful Ovidiu Focşa, despre cea mai frumoasă sărbătoare românească: „Înainte, fetele purtau la gât, drept colier, acest șnur de care era legat un medalion, iar femeile măritate îl purtau în jurul taliei, pe dedesubtul hainelor”

A sosit prima zi oficială a primăverii! Una dintre cele mai frumoase sărbători românești, Mărțișorul, este reprezentată prin firul alb împletit cu cel roșu, culorile simbolizând cald și rece, trecerea de la sezonul de iarnă la cel de primăvară.

RomaniaTV

Concedieri ȘOC după plecarea Andreei Bălan. Vedeta dată AFARĂ cu scandal

Observatornews.ro

Conceptul care se află într-un singur oraș din România. Primăria a investit un milion de euro: "Mai la îndemână"

Mărțișor 2024. Celebrăm una dintre cele mai frumoase sărbători românești

1 martie 2024, prima zi de primăvară! Astăzi celebrăm una dintre cele mai frumoase sărbători românești, Mărțișorul.

În regiunea Moldovei, obiceiul este ca fetele sa dăruiască mărțișoare băieților. Împreună cu mărțișorul se oferă, adesea, și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Ovidiu Focșa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat faptul că, în urmă cu mult timp, vestitorul primăverii, mărțișorul, era reprezentat de două fire împletite, de care era prins un medalion. Fetele îl purtau la gât, drept colier, femeile – în jurul taliei, iar bărbații îl prindeau de pălărie.

„Legenda mărțișorului este legată de legenda Babei Dochia, este un obiect ritual care este obiectivat, care reprezintă trecerea la anotimpul de primăvară. Mărțișorul este legat de prima zi a lunii martie și este o expresie vizuală pe care omul o experimentează în relația lui cu natura. Albul este culoarea purității, iar roșul este culoarea sângelui, combinația apare cel mai adesea în această perioadă. Ele erau adresate, în primul rând, persoanelor considerate vulnerabile, și aici este vorba de copii, dar și fetelor necăsătorite.

Înainte, fetele purtau la gât, drept colier, acest șnur, de care era legat un medalion, iar femeile măritate nu purtau mărțișoarele neapărat la vedere, îl purtau în jurul taliei, pe dedesubtul hainelor. Bărbații îl prindeau de pălărie. Latura în care acest simbol se poartă în zilele noastre, la piept, este apanajul social și faptul că vrem să ne mândrim cu el”, declară etnograful Ovidiu Focşa, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.

Legenda mărțișorului

Una dintre legendele mărțișorului este aceea a tânărului care a salvat soarele din ghearele unui zmeu. Se spune că, într-o zi, soarele a vrut să danseze într-o horă, așa că a coborât pe Pământ sub înfățișarea unui tânăr. Ceea ce nu știa era că un zmeu îl pândea.

Atunci când a găsit ocazia potrivită, zmeul l-a răpit pe soare și l-a închis departe de ochii lumii. Pentru că nu mai exista căldura soarelui și razele acestuia nu mai mângâiau pe nimeni, lumea s-a schimbat și nici măcar copiii nu mai râdeau. Un singur tânăr a găsit curajul să îl înfrunte pe zmeu pentru a-l elibera pe soare.

Soarele a fost eliberat și a readus lumea la viață, însă tânărul nu a apucat să se bucure de el, din cauza rănilor din timpul luptei. Tot sângele lui s-a scurs pe zăpadă imaculată, iar acesta este motivul pentru care șnurul mărțișorului este roșu cu alb.

Obiceiul de mărțișor a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității, a UNESCO, în anul 2017, ca eveniment cultural asociat cu sărbătorirea zilei de 1 martie, propus de Bulgaria, Macedonia de Nord, Moldova și România într-un dosar colectiv.