Lia Savonea contestă la CCR modificările Codului de procedură penală. Legea care schimbă drepturile victimelor ajunge în centrul disputei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, convoacă Secțiile Unite pentru sesizarea CCR privind modificările Codului de procedură penală adoptate de Parlament.

Demersul vine după adoptarea proiectului de lege de către Parlament și înainte de promulgarea actului normativ. Inițiativa legislativă introduce schimbări importante privind drepturile victimelor, procedurile din camera preliminară și obligațiile organelor judiciare.

Lia Savonea contestă la CCR modificările Codului de procedură penală

Potrivit comunicatului transmis de instanța supremă, ședința Secțiilor Unite a fost convocată pentru exercitarea atribuției privind controlul de constituționalitate înainte de promulgare.

„Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Lia Savonea, în conformitate cu dispoziţiile art.10 pct.2 lit.a) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ÎCCJ, a convocat la data de 22 mai 2026, orele 11:00, judecătorii instanţei supreme pentru constituirea în Secţii Unite în vederea exercitării atribuţiei prevăzute de dispoziţiile art.27 lit.b) din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare”, se arată în comunicatul oficial.

Legea adoptată de Parlament modifică mai multe articole din Codul de procedură penală și introduce drepturi suplimentare pentru victimele infracțiunilor.

Una dintre cele mai importante modificări prevede obligativitatea informării victimelor atunci când agresorul este eliberat din arest, evadează sau este internat ori externat dintr-o unitate medicală.

13:42, 12 May 2026

Avocatul Poporului atacă la CCR ordonanța adoptată de Guvernul Bolojan după moțiunea de cenzură. Renate Weber: „Este o sfidare la adresa Parlamentului”

Noua prevedere stabilește că procurorul, instanța sau judecătorul delegat trebuie să informeze persoana vătămată și membrii familiei acesteia atunci când există un risc pentru siguranța lor.

Textul legislativ prevede:

„Dacă data eliberării este cunoscută, informarea victimei infracţiunii şi a membrilor de familie ai acesteia se realizează cu cel puţin 5 zile înainte de momentul eliberării inculpatului, condamnatului sau făptuitorului internat medical, iar în celelalte cazuri informarea se realizează de îndată”.

Legea stabilește și obligația autorităților de a anunța imediat victima în cazul unei evadări.

Drepturi noi pentru victime și persoane vătămate

Printre modificările introduse se află și extinderea drepturilor persoanelor vătămate în procesul penal.

Victimele vor avea dreptul:

* să consulte dosarul;

* să primească o copie a rechizitoriului;

* să fie informate rapid despre eliberarea agresorului;

* să primească traducerea documentelor judiciare dacă nu cunosc limba română;

* să solicite protejarea datelor personale și a domiciliului.

De asemenea, proiectul introduce obligația înregistrării audio-video a audierilor martorilor vulnerabili și stabilește reguli suplimentare pentru administrarea probelor informatice ridicate în urma perchezițiilor.

Parlamentarii invocă întârzieri majore în dosarele de trafic de persoane

În expunerea de motive depusă în Parlament, inițiatorii arată că multe dosare privind traficul de persoane sunt soluționate după perioade foarte lungi.

„De exemplu, pentru infracţiunile de trafic de minori sau trafic de persoane, în mod consecvent soluţionarea cauzelor durează foarte mult timp, existând în fiecare an mai multe tribunale care soluţionează cauzele având acest obiect, în medie, numai în primă instanţă, la circa trei ani de zile sau mai mult de la înregistrarea cauzei”, explică parlamentarii.

Potrivit acestora, întârzierile afectează atât victimele, cât și eficiența anchetelor penale.

„Durata mare a proceselor în cauzele de trafic de persoane are consecinţe şi asupra eficienţei luptei împotriva criminalităţii organizate”, se mai arată în document.

Inițiatorii susțin că victimele vulnerabile ajung să retrăiască trauma de mai multe ori în cadrul unor proceduri judiciare prelungite.

Sesizarea Curții Constituționale ar putea întârzia intrarea în vigoare a noilor modificări legislative.

În cazul în care Secțiile Unite ale ÎCCJ vor decide formularea unei obiecții de neconstituționalitate, judecătorii CCR vor analiza dacă noile prevederi respectă principiile constituționale și garanțiile procesuale.

Deocamdată, legea nu a fost promulgată, iar dezbaterea juridică privind impactul modificărilor asupra sistemului judiciar rămâne deschisă.