Liberalii vor, dar legea nu permite: De ce NU pot fi organizate alegeri locale și parlamentare în același timp

Visul PNL și USR de a organiza alegeri anticipate în același timp cu alegerile locale s-ar putea izbi de o mică problemă. O decizie a Curții Constituționale face imposibil acest fapt.

PNL vrea organizarea de alegeri parlamentare anticipate și alegeri locale în același timp. Anunțul a fost făcut vineri de premierul Ludovic Orban după o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis.

Orban a spus că „ar fi util și bine” să fie simultan cu localele sau la o dată cât mai aproape de alegerile locale.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Numai că dorințele premierului Orban se izbesc de o decizie a CCR din 2012, atunci când Guvernul Emil Boc visa la același lucru. Iar Curtea Constituțională a decis că ar fi neconstituțional.

CCR s-a pronunțat în 2012 cu privire la o lege care prevedea organizarea concomitentă a două tipuri de alegeri – locale cu cele anticipate. Legea fusese adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvernul Boc și atacată la CCR de USL. Motivul invocat de guvernul Boc pentru comasarea celor două tipuri de alegeri fusese atunci nevoia de economii la bugetul afectat de criza economică. Curtea Constituțională a respins argumentul guvernului și a declarat legea neconstituțională. A invocat, în mod special, următoarele trei motive:

* legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților;
* legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot, dat fiind că alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean;
* legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator);