Liderul extremei drepte olandeze spune că Olanda este „proasta Europei” pentru că a acceptat prea mulţi refugiaţi ucraineni

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Liderul extremei drepte olandeze Geert Wilders, care a obţinut cele mai multe mandate la alegerile de acum trei luni, dar care nu a reuşit până acum să formeze un guvern de coaliţie, a declarat luni că Olanda este „proasta Europei” pentru că a acceptat prea mulţi refugiaţi ucraineni, relatează Reuters.

Wilders se opune continuării ajutorului militar acordat Ucrainei, susţinând că Olanda trebuie să îşi păstreze armele pentru a se apăra. Această poziţie este una dintre cele câteva probleme care diferenţiază partidul său de extremă dreapta, Partidul Libertăţii (PVV), de potenţialii parteneri de coaliţie.

„Ucrainenii vin în Olanda în masă, nu din cauza războiului, ci pentru locuinţe gratuite, îngrijire gratuită şi locurile noastre de muncă”, a declarat Wilders într-o postare pe X.

„Încă o dată, suntem proştii Europei”, a afirmat politicianul.

Mark Rutte spune că sprijinul olandez pentru Ucraina este garantat pe termen lung

Premierul demisionar Mark Rutte a declarat în acest weekend că sprijinul olandez pentru Ucraina este garantat pe termen lung, întrucât Wilders nu va putea găsi niciun partener de coaliţie dispus să susţină obiectivul său de a reduce această contribuţie.

În postarea sa, Wilders a răspuns la un articol din cotidianul olandez Telegraaf, care spunea că Centrul olandez de înregistrare a refugiaţilor ucraineni a ajuns la capacitate maximă. Un oficial local a declarat pentru ziar că acest lucru se datorează în principal unui aflux de bărbaţi ucraineni care vin din alte state membre ale UE în căutarea unui loc de muncă, a îngrijirii medicale sau pentru a se reuni cu familia.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape doi ani, peste 100.000 de refugiaţi din Ucraina au ajuns în Olanda.

În cadrul unui mecanism de protecţie temporară al UE, refugiaţii ucraineni au dreptul de a călători prin UE pentru a trăi şi a munci în orice stat membru până cel puţin în martie 2025.