Liderul USLIP Iași, profesorul Laviniu Lăcustă despre intenția guvernanților de a mări norma didactică a cadrelor didactice

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Cine și de ce ar vrea să mărească norma didactică?

Nu e foarte clar cui i-a venit, în celebrul „grup de lucru”, ideea de a mări norma didactică, sub pretextul eliminării „sinecurilor locale”. Pot doar să bănuiesc din partea cărui partid vine această propunere, însă, în lipsa unor dovezi, speculațiile sunt inutile.

Cert este un fapt: realitatea sistemului educațional românesc este tristă. Din 2011 până în prezent, două legi ale educației au prevăzut alocarea a 5-6% din PIB pentru învățământ. Acest procent nu a fost respectat niciodată. An de an, articolele respective au fost amânate sau ignorate.
Ora de muncă didactică este dificil să o compari ca dificultate chiar și cu o oră de lucru în Parlament! România este pe media europeană în ceea ce privește acest capitol. Chiar și regimul comunist, în vremurile de tristă amintire, stabilise un plafon maxim de 18 ore pe săptămână.
Ce sens au astfel de propuneri în acest context?
România are cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană și cele mai multe scutiri fiscale. Dacă ar exista voință politică reală, de aici ar putea fi aduse sume consistente la buget. Pe de altă parte, investițiile publice aflate în derulare (8,5% din PIB) contribuie, desigur, la creșterea deficitului bugetar — dar nu sunt un lucru negativ în sine. Dezvoltarea economică, peste tot în lume, s-a făcut și cu sprijinul deficitelor bugetare.
Acest fenomen nu poate fi analizat strict prin prisma cheltuielilor de funcționare ale statului. Și achizițiile militare masive fac parte din același tablou bugetar.
Punând toată presiunea pe un singur sector — cel bugetar — riscăm doar să amplificăm tensiunile sociale, iar consecințele pot deveni greu de controlat.