Liga Studenților se opune „legării de glie” a absolvenților de Medicină și vine cu soluții la problemele reale din sistem

Din coroborarea datelor disponibile pe site-ul dedicat examenului de rezidențiat din ultimii opt ani, rezultă că, în medie, posturile acoperă numai 4,7% din numărul de candidați, în timp ce numărul de locuri pentru rezidențiat sunt disponibile pentru 70,72% dintre aceștia.

Ideea că majoritatea absolvenților de medicină ar pleca peste hotare este un mit. Spre exemplu, absolvenții promoției 2019 de la cele cinci mari universități de profil din țară (București, Cluj, Iași, Târgu Mureș și Timișoara) au o rată de medie de angajare la un an după terminarea studiilor de 87%, respectiv de 86% într-un domeniu relevant specializării obținute, conform datelor publice oferite de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) pentru specializarea medicină în limba română.

Din punct de vedere constituțional, libertatea profesiei și libertatea de mișcare sunt garantate prin art. 41 și 25 din Constituția României, alegerea locului de muncă fiind un drept, iar statul nu poate condiționa practicarea profesiei de un spațiu anume,  o astfel de „legare de glie” fiind și o încălcare a art. 42 din Constituție, întrucât ar transforma plata studiilor într-o formă de muncă forțată, de servitute față de stat.

„Returnarea” investiției în școlarizarea viitorilor medici nu s-ar putea realiza într-un mod nediscriminatoriu, întrucât s-ar încălca egalitatea în drepturi garantată de art. 16 din Constituție, iar o eventuală modificare a sistemului de finanțare ar însemna și eliminarea învățământului gratuit garantat de art. 32.

Ce se poate face, însă, în actualul sistem constituțional, este introducerea de vouchere educaționale și acordarea unei mai mari libertăți studenților în alegerea disciplinelor pe care să le urmeze, pentru a urma un parcurs vocațional, în cadrul unui sistem competitiv între universități și profesori, care să includă posibilitatea de mobilități interne, prin care studenții să poată alege să studieze.  De asemenea, trebuie eliminată discriminarea curentă față de cei care aleg să facă cercetare în cadrul unui program doctoral care, în mare parte, nu beneficiază de bursă ca doctoranzii de la alte specializări.

Liga Studenților consideră că sistemul de învățământ superior medical nu pregătește în mod eficient viitorii medici, fiind mai degrabă o formă organizată de extorcare a fondurilor din educație și a banilor din taxele și materialele pe care le plătesc studenții care, în schimb, doar cu anumite excepții, primesc materii de umplutură care au doar rolul de a completa normele didactice, cursuri citite de pe slide-uri sau susținute de înlocuitori, spații neadecvate pentru practică și locuri insuficiente pentru a deprinde în mod real experiență medicală. Universitățile de Medicină și Farmacie au nevoie de un audit general, real și necosmetizat înainte de orice presupusă reformă din Sănătate.

Pentru a determina absolvenții de medicină și tinerii medici să se angajeze în mediul urban‑mic și în mediul rural unde este deficit de personal medical nu este nevoie de soluții etatiste și generale care să fie aplicate, eventual, de o altă instituție în subordinea guvernului, ci de o modificare legislativă care se permită crearea unei „burse” a locurilor de muncă, în care comunele, orașele și municipiile să lanseze oferte transparente și predictibile, care să includă deduceri fiscale, sporuri salariale, prime de instalare sau posibilitatea unei locuințe de serviciu.

Totodată, propunerea premierului este aberantă și deconectată de la realitate, în contextul în care medicii rezidenți nu numai că sunt angajați cu normă întreagă și muncesc propriu-zis în sistemul de sănătate, dar în primii trei ani de rezidențiat realizează gărzi neplătite, la care se adaugă gărzi suplimentare și nu au dreptul la o zi liberă legală de recuperare după ieșirea din gardă (24h), fiind supuși unui surmenaj constant, care în ultimii ani a dus inclusiv la decesul unor tineri medici.

La aceasta, se adaugă problemele inerente ale managementului medical din sistemul public, derivate din controlul politic și monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde directorii de spitale evită să scoată posturi la concurs pentru a „economisi resurse”, cu riscul suprasolicitării celorlalți medici, iar pe de cealaltă parte solicită medicilor să treacă pe foile pacienților proceduri fictive pentru a crește suma decontată de la CNAS sau fac achiziții netransparente și discutabile, care nu sunt în sprijinul pacienților, ci al rețelelor de „băieți deștepți” din sănătate.

„Soluția la problema lipsei de personal medical nu este realizarea vreunui control de tip socialist, ci liberalizarea sistemului medical, a profesiei și a educației medicale, astfel încât tinerii medici să poată urma în mod real un parcurs vocațional, iar comunitățile locale, prin intermediul UAT-urilor, să poată face singure oferte atractive tinerilor de a veni în sânul lor, pacienții, ca beneficiari ai sistemului medical, fiind cei mai în măsură să aleagă unde să li se aloce resursele aferente bugetelor pentru care contribuie.

De asemenea, se impune introducerea facilității fiscale pentru persoane fizice și juridice, de a deduce complet din taxele și impozitele plătite, burse private către studenți, în general, și tineri medici, în acest caz particular, viitorul țării și problema sănătății noastre putând mult mai bine a fi administrate și susținute direct de către plătitorii de taxe și impozite, direct interesați de rezultate favorabile, decât de Guvern și agențiile sale care au dovedit că sunt incapabile să gestioneze problema atât în favoarea pacienților, cât și a tinerilor.” a declarat Constantin Ciobanu, președinte al Ligii Studenților (LS IAȘI).