Lista de cerințe ale transportatorilor și fermierilor români: „Noi suntem poporul și apărăm ogorul”

Transportatori și fermierii din toată ţara au format coloane de camioane formându-se pe mai multe tronsoane rutiere, în zona Bucureştiului, Cluj, Buzău, Iași și nu numai. Din unele judeţe, angajaţii operatorilor din transport au pornit către Capitală.

Mai jos, prezentăm cerințele protestatarilor din transporturi:

1. Alinierea legislației românești la cea europeană, din punctul de vedere al circulației utilajelor agricole pe drumurile publice, prin echivalarea categoriei B cu TR și categoriei B1 cu TR1.

2. Înregistrarea utilajelor agricole pe bază de factură de proveniență și nu obligativitatea înmatricularii la primărie cu carte de identitate si ITP.

3. Înlăturarea, prin prevedere legală, a obligativității inspecției tehnice periodice, având în vedere că aceasta se realizează prin eliberarea unui document printat, conform documentelor producătorului.

4. Obligativitatea acordării subvențiilor pe bază de criterii clare, care să fie respectate și sancționarea funcționarilor desemnați atunci când aceștia nu le pun în aplicare. Regândirea sistemului informatic, astfel încât să devină functional în totalitate și să proceseze în timp util documentele încărcate de solicitanți.

5. Încasarea subvențiilor în momentul depunerii cererii, conform criteriilor de acordare, evitarea întârzierilor și a plății dobânzilor la bănci.

6.Aplicarea legii forței majore si a calamităților, neimplementată până în prezent, pentru a putea susține pe cei cu probleme financiare, întrucât după 2 sau 3 ani de seceta excesivă, de creștere nejustificată a prețului la motorină și îngrășăminte și practicarea de prețuri la produse sub media europeană, agricultura României a colapsat.

7. Fermierii români să fie susținuți real, transparent, prin subvenții, în fața invaziei investitorilor străini care primesc credite cu dobânda 0.

8. Eliminarea regulilor absurde impuse de bănci pentru creditarea agricultorilor și stabilirea, împreună cu BNR, a unui set flexibil și avantajos de criterii de acordare a împrumuturilor pentru fermieri.

9. Toate reglementările legale pe linie de agricultură, să fie realizate pe bază de consultare și să aibă caracter stabil și predictibil, astfel încât să nu modifice cadrul de impieteze asupra lurărilor agricole, care au un calendar specific anual sau pe o perioadă de timp clar determinată.

10. Regândirea și elaborarea unei noi legi a arendei, după consultare cu agricultorii, întrucât există prevederi legale contradictorii cu cele din codul civil.

11. Elaborarea legii prevenției, care are un rol determinant în buna funcționare a agriculturii românești, astfel eliminându-se prevederile contradictorii existente în acest moment în cadrul legal.

12. Elaborarea unui cod de conduită al funcționarilor din instituțiile statului cu atribuții pe linie de agricultură, ale cărui prevederi să devină obligații stabilite prin fișa postului, eliminându-se astfel interpretările personale în aplicarea prevederilor legale.

13. Reglementarea clară a prevedrilor legale privind exportul de animale vii, prin consultarea producătorilor, care să elimine favorizarea unor ferme în detrimental altora.

14. Analizarea în regim de urgență a activității, reformarea și restructurarea agențiilor naționale guvernamentale în domeniul agriculturii care au devenit o gaură neagră pentru bugetul national.

15.Vârsta la oi minim 9 dacă nu 10 nici vorbă de 6 la oi și 10ani la vaci cum zice Ministeru.

16. Reglementarea legală, în regim de urgență, și susținerea prin subvenții, pe bază de criterii clar stabilite, a sectorului ovin, prin implementarea necesităților identificate de proprietarii de oi din toată țara. De asemenea, tot în regim de urgență, să se reglementeze, la nivel national, regimul de pășunat și de administrare a pășunilor.

17. Reducerea impozitelor pe salarii și relaxarea fiscală de urgență, la nivelul firmelor cu capital românesc, care reprezintă cu adevărat motorul economiei, și regândirea modului de stimulare și sprijin a tuturor sectoarelor de producție economice interne. 18. Acces liber în Portul Constanța pentru fermierii și transportatorii români.

19. Acordarea de despagubiri pentru pierderile cauzate de cerealele ucrainiene.

20. Redeschiderea piețelor agroalimentare la nivel național si înființarea unora noi.

21. Anularea derogari pentru gaec 7 și 8 și implementarea acestor masuri la nivel de țara și nu la nivel de fermă

22. Respectarea definiției de fermier activ prin justificarea cu dovezi că lucrează terenul efectiv

RomaniaTV

Cuplul-surpriză al momentului! Mădălina Ghenea şi Sebastian Stan, împreună! Unde şi cum au fost surprinşi cei doi

Observatornews.ro

Femeie de 50 de ani, condusă pe ultimul drum în sicriu transparent, cu convoi de Rolls Royce și sute de oameni. Înmormântare grandioasă în Londra

Și fermierii români au o serie de revendicări:

Domnule ministru,

Noi, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), susținem dreptul fermierilor de a-și manifesta nemulțumirile și de a-și susține interesele sub orice formă legală și democratică. Ne asumăm responsabilitatea de a comunica permanent autoritaților problemele și solicitările agricultorilor din România. Prin urmare, prin prezentul document, exprimăm unele dintre principalele îngrijorări transmise de membrii FAPPR, pe care le prezentăm în cele ce urmează.

1. Cum funcționează și cum va ajuta fermierii aflați într-o situație critică produsă de fenomene meteo nefavorabile (de exemplu secetă) instrumentul de gestionare a riscurilor, pentru alimentarea căruia li s-au reținut 3% din suma aferentă plăților directe BISS?

Solicităm să ni se explice exact mecanismul prin care vor fi despagubiți aceștia și criteriile de eligibilitate.

2. Seceta este provocarea majoră din agricultura României și se manifestă din ce în ce mai frecvent. Care este planul de investiții în irigații (infrastructură principală) pentru următorii 2 ani? Ce măsuri de compensare aveți în vedere pentru fermierii din zonele unde nu este posibilă realizarea irigațiilor?

3. Ne solicitați ITP la utilaje. Cum au gândit autoritățile implementarea acestor cerințe, ținând cont că vorbim, în foarte multe situații, de utilaje specializate, unele cu gabarit depășit? Care sunt procedurile avute în vedere pentru a nu pune fermierii în situații
imposibile?
4. Când vom ști exact cum se aplică GAEC 8 (procentul mninim de suprafață arabilă alocat elementelor neproductive), având în vedere că anul agricol a început la 1 septembrie 2023?

5. Cum intenționați să rezolvați problema fermierilor care, din cauza erorilor generate desoftul de teledetecție utilizat de APIA, nu și-au primit încă avansul din subvenție, mai ales că, într-un an dificil ca acesta, orice întârziere a plăților le poate provoca falimentul?

6. Când va fi plătit efectiv ajutorul de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă, acordat pe cadrul Ucraina? Aveți în vedere acordare unui ajutor similar pentru culturile de primăvară?

7. În ceea ce privește creditele agricole pe care le-ați anunțat, când vor fi acestea efectiv disponibile? Cum vă veți asigura că acestea vor fi accesibile și fermierilor nebancabili, adică celor care au cea mai mare nevoie de astfel de lichidități?

8. Într-o perioada atât de complicată, inclusiv din perspectivă geo-politică, constatăm și o înăsprire a regimului fiscal. Aveți în vedere măsuri concrete de reducere a poverii fiscale în agricultură?

9. Deși investițiile în infrastructura de transport (autostrazi, drumuri expres, etc.) sunt într-o etapă de expansiune rapidă, acestea nu au fost acompaniate de o legislație privind despăgubirile care ar trebui acordate fermierilor. Solicităm ca aceste despagubiri sa fie realizate cu celeritate la nivelul valorii juste, iar coridoarele de expropriere sa fie publicate inainte de începerea efectiva a lucrărilor în șantier, cu date
complete de georeferențiere în baza de date publică ANCPI (ETERRA).

10. În zonele agricole acoperite de sistemul antigrindină, fermierii acuză faptul că acestea produc mai mult rău decât bine și generează efect de secetă suplimentar. In acest context, vă rugăm să ne transmiteți studiul de impact care a stat la baza introducerii sistemului antigrindină în România. De asemenea, vă solicităm lista statelor din UE care utilizează un astfel de sistem național antigrindină, pentru a putea beneficia de experiența și expertiza acestora.

11. a) Există suspiciuni rezonabile că marfa din Ucraina este importată în Romania ca marfă din Republica Moldova, prin schimbarea originii. Daca aveti in vedere aceasta preocupare a fermierilor români, ce soluții ați pregatit pentru a-i proteja de un astfel de abuz?

b) În prezent, capacitatea anuală de operare în portul Constanța este de cca 36 milioane tone cereale și oleaginoase. Ucraina si Romania au o sezonalitate similară a ritmurilor de export, de unde rezultă o uriașă presiune în vârful de sezon din intervalul iulie-noiembrie, exacerbată de retragerea Rusiei din Acordul de export al cerealelor pe Marea Neagră.

Care sunt masurile care vor înlătura impactul asupra fermierilor români al dublării volumelor de trafic cu marfuri ucrainene, mai ales in contextul în care țintele asumate de Guvernul României pentru perioada următoare sunt și mai îndraznețe – dar sunt formulate
pentru marfa din Ucraina. Care sunt obiectivele pentru marfa de origine România?

12. In practica curentă, acolo unde nu sunt dezbatute moștenirile, există cerința unordeclaratii notariale de la toți moștenitorii. Indeplinirea acestei condiții este foartecomplicata, anevoioasă și nejustificată, deoarece secretarul primariei ar putea ține loc de
notar pentru astfel de spețe. Cum intenționează autoritățile să simplifice acesată povară?

Având în vedere situația gravă în care se află fermierii, dar și starea acestora de inflamaregeneralizată, considerăm benefic pentru toate părțile ca MADR să ne furnizeze în cel mai scurt timp, printr-un răspuns scris, soluții punctuale pentru fiecare dintre problemele pe care vi le
supunem aici atenției.