Lista rușinii! PNL, partidul-cancer al României: afaceri și combinații pe spatele românilor

Cei șapte deputați PNL care au încercat să modifice Legea 544/2001, pentru a bloca accesul românilor la informațiile publice, și-au retras proiectul după un val masiv de critici venite din partea ONG-urilor, societății civile și mediului jurnalistic. Proiectul ar fi introdus termenul de „informație cu regim special”, permițând șefilor instituțiilor să decidă ce informații să fie ținute ascunse de ochii publicului.

Proiectul a fost inițiat și semnat de șapte deputați PNL: Dragoș Fănică Ciobotaru, Adrian Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert Sighiartău și Dumitru Țiplea. Dumitru Țiplea este considerat „locotenentul” premierului Ilie Bolojan, în timp ce Adrian Felician Cozma conduce organizația PNL Satu Mare.

Inițiatorii au motivat că unele solicitări de informații publice nu sunt justificate și ar putea bloca activitatea instituțiilor. Ei au susținut că „anumite cereri vin din dorința de a folosi datele în scopuri personale, pentru lucrări, petiții sau sesizări tendențioase”.

PNL, partidul care tratează cetățenii ca dușmani

Însă această inițiativă legislativă este doar un simptom al unei probleme mult mai profunde: se știe de multă vreme că PNL funcționează ca o metastază și ca un cancer asupra României. Acest partid nu mai este despre idei sau programe politice, ci despre afaceriști, oameni cu interese personale și rețele de influență care vând resursele țării. Combinațiile făcute cu PSD, fie că vorbim de împărțirea banilor publici, fie de vânzarea avuției naționale, arată clar cine conduce România: PNL. Dacă ceva s-a vândut, dacă un bun public a fost pus pe tavă, PNL a decis, iar PSD doar a asistat și a semnat, cu acordul lor tacit.

Exemplele sunt la vedere și nu mai pot fi ignorate.

Județul Iași este, din acest punct de vedere, emblematic. Aici, un individ care conduce județul a reușit să transforme administrația publică într-o sursă de îmbogățire personală. Licitațiile publice, încredințările directe și contractele finanțate din bani publici sunt manipulate fără rușine, iar procurorii (cei care ar fi trebuit să vegheze asupra legalității) stau nepăsători și nu-l trag la răspundere. Practic, nimic nu se întâmplă fără ca acest lider să nu-și ia partea, iar cetățenii plătesc prețul lipsei de integritate a clasei politice.

Retragerea proiectului nu șterge faptul că PNL consideră cetățenii ca fiind adversari ai statului, nu beneficiari ai serviciilor publice. Într-o democrație autentică, instituțiile publice există pentru cetățeni, nu pentru a proteja interesele unor politicieni sau pentru a ascunde informații care ar putea dezvălui abuzuri și afaceri ascunse.

PNL a demonstrat, încă o dată, că agenda sa nu este guvernarea pentru binele public, ci consolidarea puterii și a privilegiilor proprii. Proiectul retras nu a fost doar o inițiativă legislativă; a fost o declarație politică despre felul în care partidul vede România și cetățenii ei: statul este al lor, iar românii sunt considerați inamici ai instituțiilor.

Dacă proiectul de lege ar fi trecut, conducătorii instituțiilor publice ar fi putut decide în mod arbitrar ce informații să fie ascunse, sub pretextul protejării „activității instituționale”, ignorând total dreptul fundamental al românilor de a fi informați despre cum sunt folosiți banii lor și cine îi administrează.

PNL rămâne, în ochii multora, partidul-metastază care subminează statul român și autonomia cetățenilor. Retragerea proiectului nu înseamnă sfârșitul tentației de a controla informația și de a ascunde adevărul. Exemplul din Iași ne arată că acest partid, atunci când ajunge la putere, prioritizează doar interesul propriu și al clientelei politice, ignorând legea, transparența și nevoile reale ale oamenilor.