Liviu Vornicu: Cooperarea reciproc benefică dintre Ungaria și China

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune pe scurt câteva din modalitățile Chinei de a pătrunde pe noi piețe.

La vremuri noi, parteneriate noi, ar spune unii specialiști. Acesta este și motivul pentru care aliații Statelor Unite nu au încetat să-i critice pe unguri pentru modul de abordare a războiului din Ucraina. Însă toate aceste dojeneli nu au făcut decât să îi întărâte pe “obraznicii” Europei astfel încât să dea un nou motiv pentru o campanie mediatică dură. Datorită politicilor abordate și creării unui mediu economic predictibil, Ungaria a devenit principalul centru european de cooperare cu China.

Așa se face că cel mai mare producător de baterii pentru mașini electrice din China, Contemporary Amperex Technology Ltd (CATL), a declarat recent că își va amplasa principala fabrică europeană în Ungaria. Valoarea investiției este estimată la 7,34 miliarde euro, dar importanța sa este în primul rând strategică pentru că ajută China să-și stabilească un hub important în inima Europei.  Această investiție va pune o mare presiune pe jucătorii de pe piața europeană de energie, deoarece China este lider în tehnologii de energie regenerabilă, datorită poziției sale dominante pe piața elementelor din pământuri rare și deținerii cotei cele mai mari pe piața globală în producția de componente pentru turbine eoliene magnetice avansate și baterii auto.

stirilebzi.ro

Unde găseşti cazare ieftină pentru Paşte. Destinaţia din România perfectă pentru o vacanţă relaxantă

Stirile PROTV

Bătrân din Capitală păcălit de o femeie care a pretins că e nepoata lui. Dialogul...

De-a lungul timpului s-a putut remarca importanța pământurilor rare altfel nu am fi asistat la conflicte economice majore cum au fost: embargo-ul impus de China asupra exportului de pământuri rare către Japonia în 2010, conflictele chinezo-americane cauzate de subvenționarea producției de panouri solare în 2012/2013, disputa privind subvențiile pentru producătorii de turbine eoliene și controversele anterioare privind tarifele vamale pentru pământurile rare în cadrul relațiilor comerciale China-SUA și China-UE.

Amenințarea cu apariția unor probleme majore în aprovizionarea cu pământuri rare utilizate în producția de autovehicule hibride electrice și a unor tipuri de turbine eoliene datorită posibilității creșterii cererii de neodim (creștere prognozată de 7%) și disproziu (o creștere de 2600%!!!!) în următorii 25 de ani, precum și a cererii de litiu pentru construcția celulelor bateriilor cu 674% până în 2030, ilustrează importanța globală a statelor deținătoare de astfel de materii prime, iar China este într-o poziție cum nu se poate mai bună pentru aceste vremuri.

Noul trend industrial face din Beijing un partener absolut indispensabil pentru transformarea energetică în zona vest-europeană, dar tulburările crizei pandemice, precum și anxietatea recentă cauzată de criză din Taiwan, pun relațiile politico-economice dintre UE și China într-o lumină difuză. O altă încetinire sau întrerupere a lanțului global de aprovizionare nu numai că ar arunca în aer întreaga tranziție energetică occidentală, dar ar lovi și modelul de consum al capitalismului într-un moment în care națiunile nu sunt încă pregătite să-l respingă.

În acest context, Inițiativa “Belt and Road” (BRI), precum și investițiile chineze directe în partea europeană, constituie o potențială soluție de urgență și o direcție pentru Beijing privind viitoarele centre regionale de putere. Și Budapesta vrea să profite de asta.

Ungurii au fost primii din Europa care au semnat un acord cu chinezii privind asociațiile în comun. Drept urmare, doar în 2021 comerțul bilateral a crescut cu 34,5%. Astfel China a devenit al treilea mare partener comercial al Ungariei per ansamblu și cel mai mare partener comercial din afara UE. În mai 2021 a fost pusă în funcțiune cea mai mare centrală solară de 100 MW din Ungaria, CMC Kaposvar Solar PV Park, construită de China National Machinery Import & Export. În iunie 2022, la Budapesta a fost deschisă prima fabrică europeană a concernului LENOVO, angajând peste 1.000 de cetățeni maghiari.

Așa cum este tipic pentru politica chineză, aceste pătrunderi în diverse zone de pe glob sunt operațiuni calme, chiar lente și neostentative, dar clar determinate să sporească prezența chineză pe noi piețe. Un alt exemplu este fluxul tot mai mare de studenți chinezi trimiși în Ungaria. Desigur, cei 2.700 de tineri ce studiază în universitățile maghiare, nu reprezintă un număr prea mare în comparație cu numărul celor care studiază în țările dezvoltate din Occident, dar indică clar cine este liderul interesului chinez în Europa Centrală. Ungurii înșiși consideră că parteneriatul cu Beijingul este promițător și, în ciuda încercărilor de a zdruncina starea de spirit în perioada COVID („ pandemie chineză ”), 51% dintre cetățenii unguri sunt optimiști cu privire la activitatea chineză în țara lor.

Desigur, toate aceste mișcări strategice precum și profiturile maghiare obținute datorită relațiilor bune cu China reprezintă o „enervare” majoră pentru liberal-globalistul, personificat de maghiari în George Soroș, dar și pentru complexul militaro-industrial anglo-saxon, care ar dori să elimine amenințarea chineză chiar și printr-un război.

Pe de o parte există multiple voci internaționale ce condamnă ezitarea Budapestei cu privire la numeroasele încălcări ale drepturilor omului în China și faptul Ungaria este „calul troian” european, cu speranța că liderii UE ar putea să-l disciplineze pe actualul premier al Ungariei, pe de altă parte Washingtonul recunoaște oficial că progresul chinez în Europa nu este încă foarte periculos, iar relațiile ungaro-chineze nu sunt copleșitoare în cifre absolute, dar în același timp îndeamnă să se ia măsuri imediate, căci acesta este cel mai bun sau chiar ultimul moment în care poate fi blocat premierul ungar.

Analizând situația politico-economică de la nivelul Uniunii putem spune că există posibilitatea să se treacă de la amenințări la întreruperea completă a finanțării europene către Ungaria în cazul unei cooperări suplimentare cu Beijingul. Dacă se va trece la această etapa a relațiilor dintre Bruxelles și Budapesta, va fi creat un precedent care va da de gândit celorlalte țări din Europa Centrală și de Est.

Pentru a evita presiunile externe de la Bruxelles asupra deciziilor strategice naționale cea mai importantă întrebare pentru țările Europei de Est este dacă fondurile vest-europene nu ar putea fi înlocuite cu împrumuturi și investiții directe chinezești, cum s-a întâmplat în Africa și America de Sud. Acesta este cel mai înfiorător coșmar al liderilor UE, deoarece China, cu surplusul său de capital și poziția industrială dominantă, este o alternativă viabilă la capitalismul financiar. Prin urmare, competiția centrelor economice globale se va accelera și cei înțelepți, chiar și dintre cei mai mici, vor putea câștiga din ea.

(Sursa: http://economikalazi.ro)