Liviu Vornicu: O nouă eră pentru Argentina?

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune pe scurt viziunea politico-economică a noului președinte argentinian.

Curentul de dreapta, care a atins câteva țări din Europa și nu numai, a câștigat adepți și în America de Sud, mai precis în Argentina. Astfel, la mijlocul lunii noiembrie alegerile prezidențiale din binecunoscuta țară sud-americană au fost adjudecate de către candidatul dreptei, Javier Milei, care l-a învins pe reprezentantul centru-stânga, actualul ministru al economiei. Acest rezultat a fost mai mult decât o surpriză, deoarece în primul tur de scrutin, pierzătorul alegerilor avea un avans de 6%. Mai mult, candidatul stângii este un economist experimentat și un politician versat, calități pe care președintele ales nu le posedă.

Specialiștii au remarcat că Milei a câștigat electoratul cu o campanie agresivă în timpul căreia a repetat la nesfârșit că va reduce drastic inflația argentiniană, în prezent fiind de peste 140%, va scăpa de Banca Centrală Argentiniană și va adopta dolarul ca monedă națională, înlocuind peso-ul. Acestea sunt doar câteva din măsurile radicale pe care le are în vedere noul președinte Argentinian.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Dintre toate măsurile prezentate, introducerea dolarului american ca monedă națională pare a fi cea mai drastică. Președintele Milei a anunțat-o cu mult înainte de alegeri, și ar fi mai mult decât surprinzător dacă argentinienii ar accepta acest lucru la doar 22 de ani de la prăbușirea totală a economiei (2000-2002). Dezastrul economic argentinian de acum două decenii a fost efectul introducerii în 1991 a dolarului ca monedă de referință la paritate de 1:1 cu peso argentinian. Președintele din acea perioadă a introdus acea măsură monetară tot pentru a combate inflația, argument folosit și de actualul președinte.

În 1991 nu s-a fi reușit introducerea acelei politici monetare dacă nu ar fi avut susținere masivă din partea guvernului american si Fondului Monetar Internațional. Dacă influențele externe nu au fost interesate de efectele nocive ale unor astfel de măsuri, economiștii argentinieni ar fi trebuit să încerce să convingă conducerea statului că o țară care are propria cultură și proprii parametri economici nu poate fi condusă cu o politică monetară bazată pe moneda unei alte țări cu o cultură diferită.

Dacă a fost posibil în trecut când lumea avea o altă gândire, în noua conjunctură geopolitică, presiunea externă și internă pe poporul argentinian va crește la niveluri foarte ridicate astfel încât să nu existe prea multe obstacole în cale introducerii măsurii dorite de noul președinte. În opinia experților orice este permis în lumea de astăzi, iar dacă apar gândiri diferite sunt destule laboratoare capabile de inginerii sociale și manipularea minții astfel încât să se eliminate anumite impedimente. Toate acestea au fost și sunt experimentate aproape permanent în statele occidentale și nu numai acolo.

Studiile de specialitate au prezentat de-a lungul vremii nenumărate exemple de manipularea maselor pentru obținerea rezultatelor dorite de către cei interesați. De exemplu, Ecuador, un alt stat sud-american, a trecut complet la dolarul american în 2000, perioadă în care economia Argentinei era în colaps total din cauza dolarizării țării. Neluând în considerare situația argentiniană, sub presiunea FMI, președintele ecuadorian a înlocuit moneda națională, sucre, cu dolarul american folosind ca motiv tot inflația.

Din acel moment această națiune sud-americană bogată în hidrocarburi și-a pierdut suveranitatea economică. Economia ecuadoriană a ajuns să funcționeze preoponderent pe baza veniturilor din petrol. Astfel peste 50% din veniturile din exporturi provin din petrol, iar companiile petroliere americane au ajuns să controleze bogatele resurse ecuadoriene de hidrocarburi. În acest mod economia Ecuadorului a devenit subordonată economiei americane plutind într-o criză perpetuă uneori mai mult alteori mai puțin, iar toate acestea se întâmplă în detrimental populației, deoarece politicienii ecuadorieni sunt foarte uțor de manipulat și corupt.

În pofida presiunilor externe, specialiștii sunt de părere că Argentina nu va cădea în aceeași capcană ca și Ecuador, deoarece au o diversitate de bogății și o populație mai educată. Toți acești factori au ajutat statul argentinian să se redreseze relativ bine după dezastrul de acum două decenii. Cu siguranță, argentinienii nu au uitat mizeria prin care au trecut în urmă cu 20 de ani și nici avalanșa de măsuri economice de austeritate introduse de un alt președinte de dreapta în perioada 2015 – 2019, o perioadă de patru ani în care bogățiile câștigate de argentinienii, care au trudit din greu în perioada anilor de redresare, au fost transferate către FMI, Wall Street și elitele din Statele Unite, Europa și corporațiile internaționale.

Așadar, va fi interesant de urmărit cum vor reacționa masele la măsurile economice radicale pe care noul președinte vrea să le introducă sub pretextul reducerii inflației. După cum se știe inflația poate fi indusă în mod artificial, în special în țările ale căror economii sunt puternic dependente de dolarul american, așa cum este Argentina.

De departe, cel mai mare investitor în Argentina este S.U.A., cu peste 12,6 miliarde de dolari la nivelul anului 2022, în principal în agricultură, producție, petrol și gaze, comunicații și tehnologie și servicii financiare. Aceasta reprezintă o creștere de 3,6 % față de 2021, ceea ce denotă că dependența de dolar ar putea crește. În condițiile în care dolarii inundă statul argentinian, generarea artificială a inflației într-o țară, care s-a dovedit a fi vulnerabilă la creșteri exagerate ale prețurilor încă din anii ’80, reprezintă o schema simplă de manipulare economică.

Potrivit experților noua conjunctură geopolitică globală cu Argentina membră a proiectului chinez „Belt and Road”, precum și cu acceptarea ca membru BRICS din 2024, este într-o serioasă contradicție cu agenda radicală a noului președinte, agendă puternic influențată de Statele Unite și FMI. Dacă președintele Milei, care se bucură de sprijinul lui Donald Trump și Elon Musk, va reuși să ducă la bun sfârșit măsurile sale economice radicale, există posibilitatea ca populația să se confrunte cu probleme similar celor de acum două decenii sau chiar mai rău.             Având în vedere agenda radical a noului președinte ales, specialiștii se întreabă dacă Argentina va ceda în fața globaliștilor, renunțând la bogățiile sale pentru o elită internațională, cedând pentru a treia oară în aproximativ trei decenii, averea și resursele statului argentinian sau va merge pe noul drum alături de partnerii din BRICS încercând să-și mențină o brumă de suveranitate economică. Este greu de crezut că argentinienii vor păcăliți din nou cu același argument pueril creat în laboratoarele FMI – hiperinflația.