Liviu Vornicu: Soluția spaniolă pentru problema ucraineană

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune pe scurt câteva idei ale liderilor de la Bruxelles cu privire la soluționarea unor probleme europene.

Blocajul asistenței financiare pentru Ucraina în parlamentul american a creat dureri de cap liderilor europeni, care dezbat aprins cum să ajute aliatul aflat în plin conflict cu Rusia. Una din cele mai suprinzătoare idei a venit din partea Spaniei. Propunerea spaniolă a fost de a acorda Kievului beneficiile activelor rusești înghețate în UE. Această propunere a generat confuzie în ceea ce privește valoarea acestora și a creat îndoieli cu privire la legalitatea sa și la presupusele riscuri pentru stabilitatea financiară. Dacă va lua în considerare o astfel de soluție, Uniunea riscă să-și ruineze imaginea de destinație pentru activele străine.

La sfârșitul lunii octombrie, Ursula von der Leyen a declarat că în cadrul Comisiei Europeane se lucrează la o propunere de confiscare a profiturilor provenite din activele statului rus înghețate în UE și de transferare a acestora către Ucraina pentru reconstrucția postbelică a acesteia. Potrivit liderului european, valoarea activelor suverane rusești înghețate se ridică la 211 miliarde de euro, în timp ce, potrivit estimărilor autorităților din Belgia, țara în care sunt depozitate cele mai multe dintre acestea, activele rusești înghețate acolo ar putea aduce beneficii anuale de aproximativ 3 miliarde de euro.

Spania, țara care deține președinția rotativă a Uniunii Europene în acest semestru, a continuat să promoveze planul lui Leyen. Guvernul spaniol a estimat că beneficiile aduse de rezervele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în țările UE ar putea genera între 15 și 17 miliarde de euro pentru Kiev până în 2027. Cu toate acestea, ideea a stârnit un mare scepticism în unele state membre, precum Franța și Germania.

Oportunitatea impulsului este pusă la îndoială și există un risc pentru angajamentul de a ajuta Ucraina. Banca Centrală Europeană se teme, de asemenea, că inițiativa ar putea afecta stabilitatea și reputația monedei euro.

Potrivit unor surse diplomatice ale revistei Politico, reticența mai multor țări față de propunerea spaniolă rezidă în convingerea că ar putea dura ani de zile până când banii vor ajunge în Ucraina. Calculul aplicat de Spania pentru a concluziona valoarea beneficiilor a produs, de asemenea, confuzie.

Ideea de a reinvesti activele rusești imobilizate și de a folosi profiturile pentru a sprijini Ucraina nu este nouă și a fost propusă pentru prima dată de Comisia Europeană la sfârșitul lunii noiembrie 2022. Comisia a estimat atunci că reconstrucția Ucrainei ar necesita cel puțin 600 de miliarde de euro, dar costul a crescut probabil vertiginos de atunci.

În conformitate cu dreptul internațional, bunurile unui stat beneficiază de imunitate la executare. Indiferent de modificările care vor fi introduse în legislație, UE nu poate confisca aceste rezerve, care sunt distribuite în cadrul blocului și în alte țări din G7. De fapt, Comisia Europeană le consideră imobilizate, deoarece Banca Centrala Europeană nu le poate utiliza.

Entitățile rusești, de exemplu, ar putea pretinde că au dreptul la o parte din profiturile generate de investirea activelor înghețate și ar putea contesta decizia atât la Tribunalul Uniunii Europene, cât și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a declarat pentru Euronews un important practician în materie de sancțiuni financiare internaționale. În plus, Rusia va avea dreptul de a se adresa Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile, care este curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, unde se soluționează acest tip de dispute.

Acest lucru nu ar fi de bun augur pentru Spania, care are un lung istoric de pierdere a acestor tipuri de cazuri.

Comisia Europeană intenționează să ofere Kievului subvenții de 17 miliarde de euro și alte 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă până în 2027 pentru a evita falimentul Ucrainei. Pe fondul recesiunii economice din Uniune, confiscarea și vânzarea activelor rusești înghețate apare ca o posibilă modalitate de a strânge fonduri pentru Ucraina într-un moment în care acestea sunt puține pentru politicile comunitare.

Dar, dată fiind complicația, propunerea Spaniei a fost primită cu uimire de mai multe ministere de externe, care, potrivit specialiștilor, se îndoiesc și de faptul că Madridul înțelege modul de gândire al restului Uniunii Europene. Mai mult, sunt puternice suspiciuni dacă nu cumva obiectivul real al Madridului este de a redirecționa contribuțiile suplimentare din criza ucraineană către alte domenii bugetare, precum migrația și competitivitatea UE.

O sursă politică de la Bruxelles presupune că guvernul spaniol ar fi dispus să folosească fondurile promise Ucrainei pentru alte cheltuieli, cum ar fi migrația. În orice caz, conținutul propunerilor a fost discutat în profunzime la mijlocul lunii decembrie în timpul summitului liderilor blocului european.

Cea mai mare parte a rezervelor valutare înghețate ale Rusiei se află în UE, în special la Euroclear, o casă de compensare și decontare a titlurilor de valoare cu sediul la Bruxelles, care acționează ca depozitar. Se estimează că aceasta deține aproximativ 180 de miliarde de euro în titluri de valoare rusești. Luxemburgul găzduiește, de asemenea, o altă casă de compensare ce deține active rusești înghețate, Clearstream.

Însă atât Belgia, cât și Luxemburgul doresc garanții că nu vor fi obligate să își asume toate riscurile juridice și financiare ale unei măsuri fără precedent.

Activele rusești înghețate în temeiul sancțiunilor Uniunii Europene sunt împărțite în active private și active publice. Activele private deținute de persoane fizice și companii valorează aproximativ 18,9 miliarde de euro, inclusiv iahturi, bărci, elicoptere, bunuri imobiliare, tablouri și alte opere de artă. Dintre cele 35 de active situate în Spania, doar 11 sunt listate pe numele unor persoane sancționate de UE. De cealaltă parte se află activele publice deținute de entități de stat, mai exact cele 211 miliarde de euro din rezervele internaționale deținute de Banca

Centrală a Rusiei. Când ajung la maturitate, intermediarii le reinvestesc pentru a genera profit, dar pot genera și pierderi. Și, după cum explicau experții, dacă investițiile ar pierde bani, Comisia Europeană ar trebui să garanteze activele rusești cu bani publici sau să riște o avalanșă de acțiuni în justiție din partea proprietarilor de active. Având în vedere aceste condiții, încercările de a redirecționa activele și profiturile rusești către Ucraina nu reprezintă decât un vis fără speranță care nu se va materializa decât dacă întreaga Uniune Europeană dorește să-și ruineze reputația și încrederea în întreaga lume.