Liviu Vornicu: „Va învăța cineva din eșecul experimentului nigerian?”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, prezintă câteva aspecte legate de modalitatea de implementare a monedei digitale în Nigeria.

„Trăim în era tehnologiilor superavansate create pentru a ne ușura existența dintr-un anumit punct de vedere, însă de multe ori o intenție bună se transformă într-un supliciu pentru marea majoritate. Pentru validarea noilor creații, testarea se face cu ajutorul maselor mari de oameni de la care se așteaptă confirmarea sau infirmarea calității și utilității produsului testat.

Nu este o coincidență faptul că Nigeria, cu o populație de peste două sute de milioane de locuitori, a devenit primul teren de testare serioasă la nivel mondial a implementării monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC). Nu numai că este cea mai bogată țară de pe continentul african, dar Nigeria deține, de asemenea, rezerve semnificative de hidrocarburi și metale și resursă umană ieftină, drept pentru care a devenit o țintă pentru marile companii și nu numai. Mai mult, s-a considerat că poate servi drept un exemplu relativ bun pentru țările mai sărace de pe continent, dar care dețin anumite puncte de interes.

Considerentele geopolitice sunt, de asemeni, importante, iar adepții curentului globalist, care sunt prezenți de ceva timp în această țară, simt că, dacă ei nu se ocupă de Nigeria, o vor face rușii, prezenți acolo încă din epoca sovietică. Mișcările economice și politice din statul nigerian sunt urmărite și de chinezi, care au construit căi ferate, drumuri, aeroporturi și companii miniere în Nigeria, cultivând în același timp relații bune cu liderii tribali și politici.

Terenul pentru testarea națională a monedei digitale a fost pregătit din 2021, când guvernul nigerian a organizat un referendum național privind înființarea și implementarea CBDC. Rezultatul referendumul a fost departe de ceea ce se așteptau liderii statului, deoarece 99,5% din populația țării a votat împotriva digitalizării monedei. Cu toate acestea, la un an de la referendum președintele țării a emis decret prin care a dat liber la implementarea monedei digitale nigeriene.

Astfel, la sfârșitul anului trecut guvernul nigerian a declanșat noua revoluție financiară lansând totodată un atac total asupra numerarului utilizat de marea majoritate a cetățenilor. Vârful de lance al acestei revoluții a fost guvernatorul Băncii Centrale a Nigeriei, care a stabilit ca termen de trecere integrală de la numerar (naira) la moneda digitală (e-naira) mijlocul lunii februarie 2023. Totodată, cetățenii nigerieni au fost anunțați că trebuie să-și depună tot numerarul deținut la banca centrală, care le va oferi în schimb servicii financiare în moneda digitală.

Surse bine informate din rândul oficialilor au susținut că liniile directoare, atât în ceea ce privește know-how-ul, cât și supravegherea digitalizării, au fost furnizate de cercuri apropiate de Fondul Monetar Internațional (FMI), de Forumul Economic Mondial (WEF) și chiar de Biroul pentru Industrie și Securitate.

Când termenul stabilit de guvernatorul băncii centrale a fost atins aproximativ 80% din cele 7,2 miliarde de dolari, aflate anterior în mâini private, au ajuns în conturi digitale ca CBDC. Totuși, la acel moment segmentul mai sărac al populației (peste jumătate din cetățenii nigerieni) nu avea încă conturi bancare.

În pofida asigurărilor din partea Băncii Centrale a Nigeriei că numerarul fizic nu va fi eliminat până când CBDC nu va fi pe deplin operațional, liderii nigerieni au lăsat jumătate din națiune cu bancnote vechi fără valoare. Startul implementării noii monede a fost un dezastru. Persoanele care făceau naveta spre și dinspre capitală au rămas fără bani pentru a-și plăti transportul de întoarcere. Multe întreprinderi mici, o parte semnificativă a economiei, care se baza pe plățile în numerar, s-au închis deoarece clienții lor nu aveau bani pentru a plăti.

Ceea ce a urmat este foarte ușor de imaginat. Țara a fost cuprinsă de revolte violente soldate cu victime. Privați de întreaga lor avere, oamenii disperați și înfometați au ieșit în stradă, cerând restabilirea valabilității vechii monede de hârtie. Pentru a mai domoli nemulțumirea populației, au fost lansate zvonuri conform cărora guvernul nigerian ar fi emis o nouă monedă de hârtie, „noua naira”, care urma să fie folosită temporar.

După eliminarea numerarului de pe piață, tranzacțiile cu ajutorul monedei digitale e-naira au funcționat fără probleme în rândul reprezentanților clasei de mijloc, care erau obișnuiți să folosească mijloace electronice de plată și dețineau instrumentele necesare, dar aceștia reprezentau un procent mic din totalul populației din Nigeria. Marea majoritate a nigerienilor, care foloseau numerar în viața de zi cu zi, au alergat fără succes în căutarea unei modalități de a-și schimba banii vechi pentru orice puteau mânca.

Zvonul că guvernul nigerian a emis o nouă monedă fizică a fost confirmat la un moment dat, însă noii bani nu se găseau nicăieri. Chiar și astăzi, când banca centrală s-a retras din acest experiment nefast, oferta de numerar în moneda nouă nu a ajuns nici măcar la 10% din întreaga ofertă de monedă nigeriană. Bani noi sunt imposibil de găsit; și chiar dacă ar exista în anumite instituții financiare, nu există nicio posibilitate de a schimba în masă naira veche și invalidată cu cea nouă.

Această inițiativă nepopulară, căci aproape toată națiunea a fost împotriva ei, a fost demarată cu câteva săptămâni înainte de alegerile generale din Nigeria. Ținând cont de momentul ales, numeroși experți politici nigerieni se întreabau dacă eliminarea numerarului existent și emiterea banilor noi a fost o acțiune plănuită sau a fost o greșeală imensă, care putea să coste foarte mult partidul aflat la guvernare. Realitatea a confirmat că a fost vorba de un plan în care noii bani lichizi, ce urmau să fie emiși după insuccesul monedei digitale, reprezentau de fapt garanția victoriei electorale, deoarece erau destinați majorității sărace, astfel încât aceștia să voteze în mod democratic pe cei care le-au acordat ajutorul necesar supraviețuirii.

Așa cum era de așteptat, noul președinte al Nigeriei, ales în 2023, este un reprezentant al partidului de guvernământ, același care este responsabil pentru haos. Totuși, este important de menționat că vorbim despre o țară care se confrunta de ani de zile cu o criză monetară, cu o inflație galopantă și cu penuria de combustibil, în ciuda faptului că este cel mai mare producător de petrol din Africa, cu o lipsă acută de bani și cu cozi interminabile la bancomate.    Situația de incertitudine și pericol a persistat timp de trei luni și jumătate până la învestirea noului președinte. Imediat după învestire, președintele a restabilit valabilitatea vechii monede, alături de noua monedă naira și de moneda digitală e-naira.

După ce a pus capăt experimentului, care timp de trei luni și jumătate a condamnat o sută de milioane de oameni la foamete, noul președinte ales a ordonat o anchetă asupra Băncii Centrale a Nigeriei, ceea ce a dus la un eveniment fără precedent în istoria țării, și anume, la reținerea fostului guvernator al băncii centrale. Cu toate că ancheta este în curs de desfășurare, protectorii influenți de la FMI și din alte instituții financiare internaționale, care au desemnat Nigeria ca fiind debutantul global al digitalizării monedei, sunt suspect de tăcuți și l-au părăsit fără nici un regret pe cel ce le-a pus în aplicare planurile.

Eșecul experimentului monetar din Nigeria i-a determinat pe specialiști să afirme că guvernul nigerian nu a avut nici un plan clar pentru implementarea monedei digitale și că dezastrul putea să fie mai mare dacă poporul nigerian nu ar fi avut particularitățile lui. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este: cum au reușit bieții nigerieni să supraviețuiască timp de trei luni și jumătate fără bani, fără rezerve și fără niciun ajutor din partea statului?

Explicația vine de la cei care cunosc cultura și obiceiurile națiunii nigeriene. Nigerienii, spre deosebire de majoritatea cetățenilor din alte state africane, nu cred nimic din ce spun reprezentanții guvernului lor. Simțindu-se înșelați încă o dată, atunci când a devenit clar că nici vechea, nici noua naira nu funcționează, oamenii au ieșit în stradă. S-au tras focuri de armă, iar câțiva oameni au murit. Ca răspuns la refuzul de a le accepta vechii lor bani lichizi, invalidați la sfârșitul lunii ianuarie, persoanele fără conturi bancare, fără numerar legal sau fără economii au recurs la metodele tradiționale: trocul și creditul comercial. Posesorii de chibrituri le-au schimbat cu fermierii pentru produse agricole. Producătorii de săpun au făcut schimb pentru combustibil, iar proprietarii de mici afaceri au acordat termene de credit mai lungi contractorilor lor. Profesorii și femeile de serviciu de la școlile locale au căutat ajutor, în principal alimente, de la familiile elevilor lor.

În opinia nigerienilor, un stat slab și mic poate că nu-i ajută, dar cel puțin taxa pe valoarea adăugată în Nigeria este de cel mult 5%, iar colectarea taxelor nu depășește 25%. Sistemul de sănătate poate este deficitar, dar nu îi interesează, căci oricum oamenii au mai multă încredere în șamanii lor decât în medicii plictisiți și corupți de Big Pharma. Amenzile pentru depășirea vitezei sunt rare din cauza lipsei de polițiști, nu există inspecție a muncii și nimeni nu obligă pe nimeni să facă un vaccin experimental. Acesta este modul de viață al nigerienilor.

Grupurile tribale, autoritățile rurale și vecinii au oferit asistență. Familiile, care în viața africană sunt sprijinul suprem, au ajutat. Auto-ajutorarea a fost baza supraviețuirii pentru nigerienii lipsiți de orice asistență. Este interesant de văzut cum se vor descurca cetățenii țărilor dezvoltate dacă vor trece printr-o digitalizare similară a monedei lor. Din câte se observă lumea evoluează prin involuție și aparent lumea este forțată să se întoarcă la vechea și tradițională formă de comerț – trocul.

În prezent situația din Nigeria revine la normal, iar e-naira este una dintre cele câteva monede legale. După ce cursul de schimb al dolarului american a fost stabilizat, prețurile de pe piața neagră au scăzut până la nivelul oficial acceptat. Bursa nigeriană de schimb valutar, exprimată în dolari americani, a crescut cu 37%. Inflația naira scade mai rapid decât inflația din S.U.A. De la arestarea fostului guvernator al băncii centrale, spectrul unui monopol al CBDC a dispărut. Cei care consideră că banii electronici sunt mai convenabili îi folosesc. Când această comoditate se va pierde, aceștia vor trece la numerar sau la alternative digitale. Oamenii știu acum că nu ar fi existat un asemenea haos dacă digitalizarea monedei ar fi fost voluntară și nu ar fi fost însoțită de eliminarea totală a numerarului.

Va fi de ajuta cazul Nigeriei pe alți bancheri centrali și cetățeni din întreaga lume să ajungă la o concluzie similară? Probabil că nu, așa că așteptăm ca următorul dezastru economic și social să apară la orizont. Să vedem cine dorește să-și distrugă economia și să stârnească revolte populare”, a transmis Liviu Vornicu.