Localnicii se opun construirii unui așezământ monahal în pădurea Cetățuia. „Primăria nu ar trebui să se dea aviz acestui proiect” – FOTO

Contradicții la Primăria Iași. Reprezentanții unor asociații civile, față în față cu Arhiepiscopia Iașilor, privind un proiect ce include construirea unui așezământ monahal în pădurea Cetățuia

Mai multe asociații civile din Iași se opun proiectului cu privire la construirea unui așezământ monahal în pădurea Cetățuia din Iași, din cauza defrișărilor ce ar trebui realizate. În cursul zilei de ieri, 16 iunie 2023, membrii unor asociații civile și reprezentanții Arhiepiscopiei Iașilor au discutat peste 60 de minute cu privire la modul prin care proiectul ar putea merge pe linie dreaptă.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Oana Rusu, realizatorul proiectului, a transmis detalii cu privire la construirea așezământului monahal

În cadrul dezbaterii publice de ieri, de la Primăria Iași, asociațiile civile (Civica, Mai Bine și Iașibike) au discutat cu reprezentanții Arhiepiscopiei Iașilor, dar și cu câțiva consilieri locali, cu privire la dezavantajele pe care aceștia le-au observat în proiectul de construire a unui așezământ monahal în mijlocul pădurii Cetățuia. Deși anunțul privind organizarea dezbaterii a fost făcut de o săptămână, Oana Rusu, arhitectul proiectului, a încercat să se scuze pentru întârzierea de mai bine de 30 de minute.

„Personal, am primit un telefon acum 20 de minute cu privire la această dezbatere”, a precizat Oana Rusu, arhitectul proiectului Arhiepiscopiei Iașilor.

În ceea ce privește proiectul de construire, Oana Rusu a transmis faptul că acesta va fi amplasat într-o zonă unde copacii sunt rari, iar Arhiepiscopia va trebui să împădurească o suprafață mult mai mare.

„Documentația tratează construirea unui ansamblu monahal în zona pădurii Cetățuia, terenul care aparține beneficiarului (n.r. – Arhiepiscopia Iașilor) este în suprafață de 20 de hectare de pădure din care se propune scoaterea din circuitul silvic o suprafață de 900 și ceva de metri pătrați, aproape un hectar. Pentru această operațiune se va trece prin toată procedura necesară, conform legii de compensare a suprafeței, cu o suprafață echivalentă de 5 hectare (n.r. – Arhiepiscopia Iașilor va împăduri o suprafață de 5 hectare). Din acest hectar se propune un procent de 25 la sută procent de ocupare a terenului, rezervat pentru edificarea clădirilor, respectiv o biserică și chiliile aferente călugărilor respectivi.

Poate v-ați pus întrebarea de ce s-a făcut documentația pe o suprafață atât de mare când suprafața tratată este atât de mică. S-a dorit foarte mult ca suprafața de pădure afectată să fie minimizată și singura parte din această plantație care era mai rară (n.r. – zona unde se va construi așezământul este o porțiune cu copaci mai rari), cu suprafețe libere mai mari era cumva între două parcele cadastrale și beneficiarul a preferat să facă documentația pe o suprafață mult mai mare ca să păstreze acest amplasament mai golaș”, a declarat Oana Rusu, realizatorul proiectului privind construirea așezământului monahal.

Asociațiile civile din Iași se opun cu vehemență proiectului

Asociațiile civile care se opun cu vehemență proiectului au transmis faptul că respectiva construcție ar aduce deservicii pădurii din secolul XV-lea.

„Pădurea Cetățuia nu este o pădure nouă, este menționată cel puțin din secolul al XV-lea, din perioada în care a fost construită Mănăstirea Cetățuia, care este o mănăstire medievală și, practic, tot amplasamentul acestei păduri are un rol de îngrădire, de punere în evidență a acestui monument care este foarte important pentru noi. Avem Mănăstirea Cetățuia, avem Mănăstirea Hlincea, argumentul nostru principal este că în zonă nu este nevoie de o altă clădire bisericească. Mai ales o mănăstire, având în vedere că este vorba de o zonă deja populată. Am citit documentația, nouă nu ni se pare corectă.

O mănăstire poate fi construită și mai departe de oraș, să nu deranjeze viața urbană. Noi susținem și credem în continuare că sunt destule mănăstiri în zonă și, în primul rând, este vorba despre protecția acestei păduri, chiar dacă amplasamentul se spune că la prima vedere este unul mic, zona respectivă este înțesată cu multe cărări și este o zonă în care s-au organizat concursuri foarte importante de ciclism și în continuare sunt folosite aceste cărări pentru alergat, pentru recreere. Este o zonă care, deși este în proprietatea mănăstirii, aceasta ar trebui să vadă beneficiile pe care le aduce pădurea și care sunt mult mai mari decât o clădire. Pădurea are o însemnătate foarte mare pentru oraș și mai ales pentru orașul nostru poluat, iar în zonă nu mai sunt spații verzi. Nu există parcuri.

Fiind o zonă de interes public, proprietățile acestea mănăstirești sunt, practic, proprietățile cetățenilor, a credincioșilor în orașul ăsta. Din punct de vedere legal, legea nu apără foarte bine drepturile cetățenilor. Iașul are o suprafață foarte mică de pădure. Este o situație foarte gravă care ne afectează atât pe noi, cât și pe copiii noștri. Primăria nu ar trebui să își dea avizul acestui proiect”, a spus Ana Condurache, reprezentant al asociației civile și inițiatoarea petiției „Opriți defrișarea Pădurii Cetățuia”.

Arhiepiscopia Iașilor va împăduri 5 hectare de teren pentru a putea construi un centru de consiliere

Potrivit detaliilor oferite de reprezentanții Arhiepiscopiei Iașilor, în ceea ce privește construirea centrului de consiliere și chiliilor în mijlocul pădurii Cetățuia, dacă proiectul va fi realizat, va fi împădurită o suprafață de 5 hectare de pământ.

„Amplasamentul nu este o mânăstire. Este un centru de consiliere. Fiind monahal, bineînțeles că va fi cuplat cu o biserică. Pentru cei 2.500 de metri pătrați care apar aici, beneficiarul trebuie să dea la schimb 5 hectare de pădure, tot în județul Iași, la marginea unei păduri. Pierde 2.500 de metri pătrați și câștigă 5 hectare”, a mai adăugat arhitectul Oana Rusu.

În același timp, reprezentații Arhiepiscopiei au ținut să puncteze faptul că în centrul de consiliere vor avea acces toți tinerii.

„Acesta este punctul dumneavoastră de vedere (n.r. – cu referire la problemele pe care le-au semnalat asociațiile civile). Dumneavoastră vedeți doar partea frumoasă. Dacă acolo se defrișează ilegal, cine răspunde? Proprietarul. Dacă sunt gunoaie acolo, cine răspunde? Proprietarul. Vedeți dumneavoastră, acolo sunt niște construcții cândva existente. Aici, unde construim noi, sunt ruine.

Noi ce facem aici facem tot pentru societate. Este vorba de o activitate monahală urbană care în momentele de față se desfășoară în Piața Unirii. Dacă luăm un metru pătrat de aici, facem pădure de 5 metri pătrați și avem obligația de a o întreține până va ajunge la maturitate pe cheltuiala cui? Unde în Europa proprietarii pun la dispoziție spații de agrement? Acolo sunt numai niște tufișuri. Aici se dorește să se construiască un așezământ monahal urban la care vor avea acces toți tinerii pentru consiliere și alte activități de genul acesta”, au adăugat reprezentanții Arhiepiscopiei Iașilor.

În cele din urmă, după dezbateri de mai bine de o oră și jumătate, asociațiile civile și reprezentanții Arhiepiscopiei nu au ajuns la nicio concluzie. Mai mult decât atât, în perioada următoare vor mai fi organizate întâlniri pentru a se ajunge la un acord privind construirea așezământului. Printre acestea s-ar putea număra și cele cu privire la amenajarea unor zone de recreere, dar și trasee pentru pasionații de ciclism.