Peștele lostrița este considerată a fi una dintre cele mai rare și valoroase specii de pești din România, trăind în apele curate de munte și fiind protejată prin lege.
Aceasta este un simbol al apelor limpezi și al biodivesității acvatice, iar capturarea ei este interzisă în majoritatea zonelor. Frumusețea, mărimea și gustul său o fac una dintre cele mai apreciate specii.
Iată ce trebuie să știi despre peștele lostrița
Lostrița (Hucho hucho) cunoscută și ca „regina apelor de munte”, este un pește răpitor din familia somonidelor, apropiată de somon și păstrăv. Aceasta poate atinge lungimi de peste un metru și greutăți de până la 20-30 kg, dar asemenea exemplare sunt tot mai rare.
Are un corp fusiform, musculos, cu solzi mici și colorație cenușie, uneori cu nuanțe verzui sau albăstrui, iar pe spate pot apărea pete negre. Trăiește în râuri reci, oxigenate, cu un debit constant, preferând zonele montane și submontane.
În România, se regăsea în trecut în râuri, precum Mureșul, Bistrița, Someșul sau Bega, dar astăzi poate fi întâlnită în special în zonele strict protejate, precum unele sectoare din Munții Apuseni și Munții Carpați. Din cauza poluării, braconajului, barajelor și fragmentării habitatului, populațiile naturale au scăzut drastic, iar astăzi este inclusivă pe lista speciilor vulnerabile la nivel european.
Capturarea sa este interzisă în România, iar reproducerea sa este susținută prin repopulări în mediul controlat. Crescătoriile specializate eliberează puiet în râurile unde încă mai există condiții optime, iar monitorizarea este strictă.
Lostrița are nevoie de ape limpezi, cu pietriș și curent, pentru reproducere, întrucât reproducerea naturală este sensibilă la orice dezechilibru din ecosistem. Acest pește este un indicator al calității apelor, acolo unde există lostriță, escosistemul este, de regulă, sănătos.
Importanța culturală și culinară
Lostrița nu este doar un pește rar, ci și un simbol pentru comunitățile locale care au trăit în armonie cu râurile de munte. În trecut, pescarii o considerau un trofeu foarte mare, iar în unele zone, se bucura de un statut aparte, fiind consumată doar la ocazii foarte speciale.
Deși gustul său este considerat deosebit, cu o carne albă, fragedă, ușor dulce, astăzi nu mai este disponibilă în consum public, tocmai din cauza protecției stricte.
Autoritățile competente colaborează pentru a restaura cursurile de apă, pentru a reduce impactul barajelor și pentru a combate braconajul. Tot mai multe zone montane promovează turismul bazat pe observarea faunei acvatice, fără a o perturba.
Lostrița devine astfel o atracție pentru pasionații de natură, care înțeleg valoarea biodiversității și contribuie, indirect, la protecția ei. Aceasta este cel mai mare salmonid din apele din România, însă cele mai des întâlnite exemeplare nu depășesc 2-3 kg greutate.
De asemenea, aceasta este un pește răpitor și lacom, ceea ce înseamnă ca face o pagubă mare între pești. Are un corp alungit, cilindric și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, cu un bot conic, iar gura largă cu dinți puternici.
Peștele lostrița este mai mult decât o specie rară, este un adevărat simbol al naturii nealterate și un indicator al sănătății râurilor de munte, ce trebuie apreciat și protejat.