Lovitură anunțată de avocatul lui Liviu Dragnea: Ar putea scăpa de condamnarea din dosarul DGASPC

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Fostul şef al PSD Liviu Dragnea ar putea scăpa de condamnarea la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare din dosarul DGASPC şi eliberat. Totul vine pe fondul deciziei CAB privind hotărârile Colegiului de conducere al ICCJ cu privire la compunerea completurilor de judecată. Argumentele acestui caz vor fi folosite de avocaţii din dosarul DGASPC pentru introducerea de contestaţii în anulare.

Concret, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit recent anularea Hotărârii nr. 1535/2018 a CSM – Secția pentru judecători și a Hotărârilor nr. 179/2018 și nr. 2/2019 ale Colegiului de conducere al instanţei supreme.

Prin aceste ultime hotărâri ale Colegiului de conducere ale instanţei supreme au fost constituite completele de cinci judecători de la instanţa supremă pentru anul 2019. Aici inclusiv cel care a pronunțat decizia în apel în cazul Liviu Dragnea. Dosarul în care s-a dat această decizie, nedefinitivă, a avut-o protagonistă pe judecătoarea Camelia Bogdan.

Toni Neacşu, avocatul Olguţei Şefu, crede că argumentele folosite de magistratul Bogdan în cauză să pot fi invocate în cadrul unei contestaţii în anulare la instanţa supremă în dosarul DGASPC.

Anularea decizie atrage eliberarea

Mai precis, explică avocatul, folosind motivele din dosarul CAB avocaţii din dosarul DGASPC au liber la introducerea căii extraordinare de atac, contestaţia în anulare la instanţa supremă.
Neacşu spune că în cazul clientei sale contestaţia va fi introdusă cel mai târziu marţi. El precizează că va mai fi introdusă o contestaţie în anulare şi de către o altă persoană.
Dacă se admite pe fond această cale extraordinară de atac, judecătorii trebuie să anuleze decizia definitivă a instanţei de apel. Adică a completului de cinci judecători care l-a plasat definitiv pe Dragnea după gratii.

Anulându-se decizia în vederea rejudecării apelului practic mandatul de executare a unei decizii definitive rămâne fără fundament astfel că acesta ar trebui eliberat de îndată.

Dacă se respinge pe fond contestaţia în anulare se consideră că persoana interesată a epuizat toate căile de atac prevăzute în legislaţia naţională.

Și se poate adresa CEDO în cazul în care consideră că drepturile sale fundamentale au fost vătămate pe parcursul judecăţii.
În acest scenariu cazul DGASPC s-ar putea rejudeca în faza apelului. După care va fi dată o nouă decizie definitivă de către o nouă instanţă de judecată. Adică de un alt complet de cinci judecători decât cel iniţial care a stabilit condamnarea.

Actele administrative unilaterale cu caracter normativ trebuie publicate în Monitorul Oficial”

În altă ordine de idei, avocatul Neacşu susține că „potrivit instanței de contencios administrativ hotărârile anulate sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ. Pentru a produce efecte, trebuiau obligatoriu publicate în Monitorul Oficial”.

„Potrivit art 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000, actele administrative cu caracter normativ intră în vigoare doar de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial, până atunci ele neexistând juridic și neputând produce nici un efect.

Ca totul să fie frumos până la capăt, Curtea Constituțională însăși (Decizia nr 685/7.11.2018, par. 127 și 142) stabilește că hotărârile Colegiului de conducere al ÎCCJ în ce privește completele de 5 sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ.

Completele de 5 judecători de la ÎCCJ pentru anul 2019 nu sunt constituite în baza legii. Adică e caz evident de contestație în anulare.

Până la soluționarea contestațiilor în anulare pe care le voi depune pentru clienții mei ironia va face să încerc să fiu partener de susțineri juridice (prin intervenție desigur) cu d-na Camelia Bogdan, în cadrul soluționării recursului declarat de ÎCCJ împotriva deciziei CAB. :)”, a notat Neacşu.