Lovitura de stat – Episodul 3. Turul doi înapoi!

Un eveniment de o covârșitoare importanță și cu consecințe extrem de grave pe termen lung, lovitura de stat din România din data de 6 decembrie 2024 a fost analizată în profunzime de mai mulți experți, mai ales din zona dreptului constituțional, prin consultarea, atunci când a fost cazul, și a inteligenței artificiale. Concluziile acestui studiu, pentru care am primit permisiunea să îmi asum semnătura, le public, zi de zi, în zece episoade.

Diferența dintre „anularea scrutinului” și „anularea întregului proces electoral”

Ce Înseamnă: s-a constatat o problemă gravă legată de acel tur de vot și trebuie reluat acel moment electoral în condițiile prevăzute de lege.

Anularea întregului proces electoral – Ar însemna mult mai mult: se șterge tot, se desființează tot, se pornește de la zero, eventual cu alte reguli și alte consecințe.
Legea 370 reglementează clar prima situație, nu pe a doua. Deci ceea ce s-a făcut după 6 decembrie nu a mai fost executarea legii, ci devierea de la lege.
În alte cuvinte, legea permite să repari o etapă stricată, nu să anulezi arbitrar întreaga voință deja exprimată a electoratului.

După hotărârea CCR, Biroul Electoral Central a dat două decizii importante: una prin care a tratat situația ca și cum întregul proces electoral ar fi fost închis și alta prin care practic s-a autodizolvat.

BEC a făcut două lucruri nepermise:

a) a introdus ideea de „noi alegeri” – Problema este că legea nu prevedea pe speța aceasta „noi alegeri”, ci reluarea turului.
b) s-a autodesființat – Deși, logic și legal, structurile trebuiau să rămână pe poziție pentru a permite reluarea.
Explicația simplă este foarte puternică: dacă legea cere reluare, structurile trebuie să rămână în viață; dacă le închizi, faci reluarea aproape imposibilă.
Aici apare și ideea de intenție practică: efectul real al autodizolvării a fost blocarea căii legale de reluare.
Nu trebuie spus ca fapt cert că acesta a fost scopul subiectiv al tuturor, dar se poate spune ferm: efectul obiectiv al acestor decizii a fost împiedicarea reluării scrutinului în formula legală prevăzută de art. 52.
Mai mult, această autodizolvare nu a fost un simplu gest administrativ neutru. Ea a produs consecințe instituționale majore: dacă structurile electorale se închid, se creează artificial impresia că reluarea nu mai este posibilă și că trebuie inventat un cadru nou.